România se mândrește! Romanul scris de Mircea Cărtărescu, „Solenoid”, a fost desemnat cea mai bună ficțiune de Los Angeles Book Prizes, ajuns la cea de-a 43-a ediție anuală.
„O poveste enigmatică despre artă și viață în Bucureștiul comunist”, notează latimes.com.
Mircea Cărtărescu a luat premiul pentru ficțiune pentru „Solenoid”, o explorare borgesiană a vieții și a artei în care diverse dimensiuni monstruoase erup în România comunistă, mai notează sursa citată.
Premiul pentru istorie a fost acordat pentru „Prin mâini acum cunoscute: Jim Crow’s Legal Executioners”, prima carte a lui Margaret A. Burnham, profesor de drept și fondator al proiectului „Drepturi civile și justiție restaurativă” de la Northeastern University.
La secțiunea Mister/Thriller, Alex Segura, cunoscut mai ales ca scriitor de benzi desenate premiate, a câștigat cu romanul său polițist retro cu artiști de benzi desenate, „Secret Identity”.
„Solenoid”: Mircea Cărtărescu
În 2015, Mircea Cărtăresc lansa, la Târgul Gaudeamus din București, romanul „Solenoid”. El spunea despre carte că trebuie citită cu răbdare, fiind o carte lungă, dar mai specială.
„Am citit in fiecare seara in opt calupuri de cate o suta de pagini. Din cauza lor am rupt, de fapt, legatura cu lumea in aceste zile. (…) Primul gand cand am terminat a fost sa imi scriu pe cartea de vizita ￂEu am citit ‘Solenoid’ￂ, caci, in fapt, despre asta e vorba, despre un eveniment care iti taie, oarecum, viata in doua.
Cine va citi cartea ta va inceta sa fie un cititor de rand. (…) Acum o jumatate de ora mi-a fost adus volumul proaspat aparut. Am avut certitudinea, privindu-l, ca tin in mana cea mai de seama isprava a acestor 25 de ani Humanitas si ca am asistat, contemporan cu autorul si mandru implicat intrucatva in povestea vietii lui, la nasterea uneia dintee cartile mari ale lumii. (…) Mi-am amintit de scrisoarea pe care ti-am trimis-o in urma cu doua decenii, o reverenta solemna pe care o faceam in fata celui care erai si a celui care urma sa devii. Am stiut de atunci ca asa se va intampla, ca vei fi alesul.
Al doilea gand care m-a insotit pe parcursul lecturii este ca ceea se intampla in aceasta carte, cartea disperatei cautari a imposibilei mantuiri, nu poate fi reluat in cuvinte, nu poate fi comentat, asa cum va spuneam nu poate fi comentata muzica. Cum sa comentezi un urlet literar modelt dumnezeieste? (…) Singurul lucru pe care ti-l reprosez este ca iti lasi cititorul devastat. Nu speranta ne-o iei, caci multi nici nu o aveam, ci iluzia, dreptul de a ne minti zilnic in liniste, de a ne inventa jocuri de oameni mari, ca sa driblam existenta si sa nu innebunim pur si simplu”, i-a scris Gabriel Liiceanu lui Mircea Cartarescu, în 2015 când a fost lansată cartea.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
