România nu trebuia să ia niciun cent de la Comisia Europeană în baza algoritmului de calcul, pentru spijinirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, a susţinut, marţi, în Parlament, ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Aflând că suma dislocată din rezervă, de 56,3 milioane euro, este repartizată la doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane euro am intervenit pe toate canalele, am solicitat şi am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în faţă modul de calcul şi suma repartizată, iar pe baza algoritmului de calcul România nu trebuia să ia niciun cent. Considerând incorectă suma, dar şi modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experţi români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit preşedintele României în cadrul Consiliului European. Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituţiilor Uniunii Europene am ştiut că suma va fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat, iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru sprijin suplimentar”, a explicat Daea, la dezbaterea moţiunii simple depuse împotriva sa.
Acesta a precizat că Ministerul Agriculturii a pus rapid mişcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisia Europeană.
„Viteza de reacţie se poate constata prin faptul că după apariţia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ziua de 5 aprilie, la orele 10:49, în aceeaşi zi, la orele 14:19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023 pentru a deveni beneficiarii acestei sume de la Uniunea Europeană. În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere şi producătorii de porumb şi floarea-soarelui”, a arătat el.
De asemenea, Daea afirmă că a comunicat Reprezentanţei permanente a României la Uniunea Europeană poziţia ţării privind modificarea Regulamentului 870/2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerţului cu Ucraina.
„Se cunoaşte demersul făcut de domnul prim-ministru şi de premierii Poloniei, Ungariei şi Slovaciei şi de preşedintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propunerea de îmbunătăţire a cadrului juridic existent, în aşa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic. Aşteptăm decizia COREPER, a comitetului reprezentanţilor permanenţi în Uniunea Europeană şi răspunsul la scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen. Suntem în contact direct cu structurile europene şi cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială”, a transmis şeful MADR parlamentarilor.
Nu în ultimul rând, el a menţionat videoconferinţele pe care le-a avut cu miniştrii Agricultorii din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi directorul general de specialitate din Republica Cehia pe acest subiect al crizei cerealelor din Ucraina, subliniind că se înscriu „în logica găsirii unei soluţii comune care să fie operaţională din punct de vedere juridic”, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spaţiile, să le pregătească pentru depozitarea noii recolte şi valorificarea acesteia.
Ministrul a reamintit că între Uniunea Europeană şi Ucraina s-a încheiat un acord de asociere care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre, inclusiv România.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
