Preşedintele Klaus Iohannis a invitat partidele parlamentare să semneze un acord naţional pentru România europeană. Acordul ar urma să vizeze interzicerea amnistiei și grațierii, a ordonanțelor pe justiție, revizuirea legilor justiției, măsuri pentru votul din diaspora. Anunțul a fost făcut după ce șeful statului a organizat consultări cu partidele parlamentare pe tema aplicării rezultatelor referendumului din 26 mai pe teme de justiție.
Liberalii au anunțat că susțin pactul propus de șeful statului. PNL face un apel către toate forţele politice să susţină pactul politic propus de preşedintele Klaus Iohannis, a declarat liderul liberalilor Ludovic Orban, precizând că el va semna pactul şi îl va trimite la Cotroceni. „Partidul Naţional Liberal salută iniţiativa preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a genera un consens politic naţional, prin intermediul acordului politic naţional pentru consolidarea parcursului european al României. Pot să anunţ după consultarea telefonică a tuturor colegilor mei din conducerea partidului, că am decis cu unanimitate, că Partidul Naţional Liberal va semna acest acord politic naţional şi nu numai că îl va semna, dar va milita cu toată forţa de care dispune pentru ca acest acord politic să fie transpus în practică”, a declarat Ludovic Orban.
Completările USR
Liderul PNL a afirmat că, odată cu referendumul din 26 mai, toate formaţiunile politice din România trebuie să înţeleagă că cetăţenii au decis, suveranitatea aparţine poporului, iar atunci când poporul se exprimă direct prin referendum, voinţa exprimată de cetăţeni trebuie să devină lege pentru toţi aceia care sunt implicaţi în politică.
Liderul USR, Dan Barna, a anunţat că formaţiunea semnează acordul politic naţional propus de preşedintele Klaus Iohannis, însă susţine o revizuire constituţională mai amplă, care să cuprindă inclusiv prevederile din iniţiativa ”Fără penali”. ”USR susţine, de asemenea, o reformă constituţională care să cuprindă întrebările de la referendumul pentru justiţie al preşedintelui Iohannis, dar şi iniţiativa Fără Penali în Funcţii Publice, care a fost semnată de peste un milion de cetăţeni. De altfel, USR militează pentru o reformă constituţională mai amplă, care să includă de exemplu depolitizarea CCR, o instituţie cu rol fundamental în statul român care şi-a abandonat misiunea de a apăra legea, sub presiunile PSD-ALDE”, a adăugat preşedintele USR.
PSD vrea încă 7 puncte
PSD a transmis, printr-un comunicat că un eventual pact între toate partidele politice trebuie să mai conţină alte șapte puncte vitale. Este vorba de ”susţinerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză”, ”acţiunea tuturor forţelor politice din România pentru înlăturarea dublului standard în Uniunea Europeană” sau ”condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituţiile din sistemul judiciar şi alte instituţii”. Pe lista PSD se mai află ”asigurarea şi garantarea independenţei judecătorilor faţă de influenţele politice”, ”respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, ”armonizarea legislaţiei româneşti la valorile şi principiile europene” și ”promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre”. Niciunul dintre punctele menționate de PSD nu are, însă, legătură cu votul de la referendumul din 26 mai.
Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, că pactul propus partidelor de preşedintele Iohannis reprezintă o deturnare a sensului referendumului, este ”o şmecherie” prin care Klaus Iohannis vrea să îşi asigure realegerea în funcţia de preşedinte. „Dacă m-am uitat bine şi am înţeles bine, parcă ne-ar face chiar o propunere celor din coaliţie, ALDE plus PSD, să-l susţinem la alegerile prezidenţiale. Cred că este un pic cam mult să-i dăm domnului Iohannis posibilitatea să fie şi arbitru, şi jucător, să aibă şi membrii echipei, şi mingea”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Ce conține pactul
Documentul transmis de președintele Klaus Iohannis partidelor politice face referire, printre altele, la transpunerea în legislaţie a interdicţiei privind amnistia şi graţierea pentru infracţiuni de corupţie. Șeful statului propune transpunerea în legislaţie a interdicţiei adoptării de Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor, al organizării judiciare, corelat cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe. Aceste două propuneri au primit votul favorabil a 6,5 milioane de români la referendumul din 26 mai. În plus, președintele solicită transpunerea în legislaţie a măsurilor necesare asigurării integrităţii în funcţiile publice, revizuirea legilor justiţiei, inclusiv a ordonanţelor de urgenţă prin care au fost modificate, în deplin şi strict acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, a consiliilor consultative ale judecătorilor şi procurorilor europeni, precum şi a rapoartelor Comisiei Europene şi GRECO. Un alt punct din pactul propus de șeful statului vizează adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene. De asemenea, Klaus Iohannis propune ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în legislaţie în cel mai scurt timp măsurile necesare asigurării atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a dreptului de vot de către cetăţenii români.
