România se află printre cele 23 de țări, din cadrul Uniunii Europene, care au aderat la proiectul Agenției Europene pentru Apărare (European Defence Agency, EDA) privind cumpărarea de muniție de uz militar.
La acest proiect aderaseră inițial 18 țări membre UE, inclusiv România. La finalul săptămânii trecute, acestor 18 țări li s-au adăugat alte cinci: Italia, Spania, Lituania, Ungaria și Polonia.
Inițiativa denumită „Collaborative Procurement of Ammunition”, care vizează procurarea de muniție în comun, este deschisă tuturor statelor membre UE. „Cu respectarea deplină a deciziilor naționale suverane și fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a oricărui stat membru al UE, proiectul poate fi utilizat pentru a completa stocurile naționale ale statelor membre și / sau pentru a ajuta Ucraina”, precizează un anunț al EDA.
Una dintre țările care a subliniat diferența dintre cele două scopuri menționate este Ungaria. Autoritățile Ungariei au aderat la proiectul EDA dar au specificat că vor cumpăra material militar doar pentru armata proprie, nu pentru a-l livra Ucrainei.
Țările din UE care nu au aderat la acest program sunt Bulgaria, Danemarca, Republica Irlanda, Letonia și Slovenia.
Cumpărarea de muniție se poate face ori pentru armata proprie ori pentru a oferi ajutor Ucrainei
Conducerea NATO a recomandat țărilor membre să aloce cel puțin 2 la sută din PIB pentru Apărare. De asemenea, din acest buget, cel puțin 20 la sută ar trebui destinat achizițiilor de armament. Recomandarea a fost făcută în anul 2014, imediat după ce Rusia ocupase peninsula Crimeea, care este teritoriu al Ucrainei.
România a anunțat că alocă deja 2 la sută din PIB pentru Apărare. Totuși, conform celui mai recent raport prezentat de secretarul general al NATO, România este sub acest plafon. Situația prezentată de liderul NATO, Jens Stoltenberg, în martie 2023, se referea la anul 2022.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
