Întrucât în anul 2024 sunt programate alegerile, anul 2023 este ultimul în care politicienii români, în frunte cu președintele Iohannis, au șansa să se concentreze asupra subiectului Schengen.
Peste zece zile, în perioada 9 – 10 februarie 2023, la Bruxelles este anunțat un „Consiliu European Special”. Agenda reuniunii nu este încă definitivată iar punctele importante din program vor fi anunțate înainte cu o săptămână. Aproape cu certitudine, președintele Iohannis va reprezenta România la acest eveniment. Președinția României și Ministerul Afacerilor Externe au încă timp să insiste pentru a introduce, pe agenda reuniunii din 9 – 10 februarie, subiectul unei noi extinderi a Spațiului Schengen. Consiliul European nu poate vota în locul Consiliului JAI, dar o rezoluție a Consiliului European poate influența și următorul vot din Consiliul JAI. Următoarea reuniune ordinară a Consiliului JAI este programată în martie 2023. În privința reuniunii JAI, țara care poate introduce pe ordinea de zi subiectul Schengen este Suedia, întrucât ea deține, în primul semestru al anului 2023, Președinția Consiliului UE. Suedia, ca țară, susține intrarea României în Schengen, dar a precizat că nu va introduce subiectul Schengen pe agenda reuniunii JAI din martie decât dacă are certitudinea că, la acel moment, nu va exista niciun veto.
Altfel spus, România poate încerca să obțină o discuție pe tema Schengen în Consiliul European din februarie, iar până la Consiliul JAI din martie să convingă Ungaria și Olanda să nu mai blocheze intrarea României în Schengen. Votul în JAI al Olandei ar copia, probabil, votul Ungariei. Pe de altă parte, conducerea Ungariei, în frunte cu cancelarul Nehammer, care a depășit momentul alegerilor din țara lui, ar putea analiza problema Schengen în mod obiectiv, fără tentația unor luări de poziție populiste.
Consiliul European poate relua subiectul Schengen ceea ce ar influența și votul din Consiliul JAI
România are, printre atu-urile ei, și susținerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acest sprijin a fost reafirmat în decembrie 2022, cu prilejul vizitei în România a șefei Comisiei Europene, după ce România primise, la 8 decembrie, votul negativ în Consiliul JAI. Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen s-au întâlnit la Palatul Cotroceni.
„Vreau să profit de ocazie ca să le spun românilor că susținem în totalitate aderarea țării la Schengen. Comisia a trimis o misiune pentru a vă evalua munca și trebuie să recunosc că rezultatul a fost remarcabil și pozitiv. Ați îndeplinit toate condițiile și voi lucra neîncetat, alături de președinte și de celelalte state membre, ca să găsim o soluție cât mai repede posibil”, a declarat, în acel context, Ursula von der Leyen.
„Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră și echipei dumneavoastră pentru tot ajutorul, pe problema Schengen. Din păcate, nu am ajuns la finalul cursei, dar sunt optimist că vom avansa la o viteză excelentă”, i-a răspuns președintele Iohannis.
Dacian Cioloș, fost premier și fost comisar european, consideră că este urgent ca, după alegerile din Austria, care au fost influențat atitudinea cancelarului Nehammer, autoritățile României să-și reia eforturile pentru a convinge Austria și Olanda să accepte România în Spațiul Schengen.
„Ce aștept pentru acest obiectiv național: un plan de negocieri, o echipă de negocieri consolidată cu instituții, dar și persoane care au competențe pe aceste domenii și o presiune politică constantă pe Austria și Olanda pentru a se așeza la masa negocierilor”
Dacian Cioloș,
Fost prim-ministru
Ministrul Afacerilor Externe al României a remarcat, ieri, că atitudinea cancelarului Nehammer cu privire la migrația ilegală și opoziția lui față de primirea României în Schengen nu l-a ajutat în alegerile interne. Aurescu spune că, acum, România poate relua negocierile cu Austria pe tema Schengen.
„Cel mai important este să continuăm şi să dezvoltăm dialogul constructiv pe care l-am declanşat cu Austria. Amintesc aici demersurile făcute la nivel de preşedinte, discuţia pe care a avut-o cu preşedintele Austriei, retrimiterea ambasadorului nostru la Viena”
Bogdan Aurescu,
Ministrul Afacerilor Externe
Ministrul de Externe subliniază că România l-a retrimis pe ambasadorul Hurezeanu la Viena, ceea ce a reprezentat „un gest de deschidere, care a fost apreciat de partea austriacă”.
