Prin anii 1919-1920 ar fi fost posibil ca o mare parte din Banat să fi revenit României. Atunci însă, la Paris, Conferința de pace a hotărât împărțirea ținutului. Zeci de mii de români au rămas captivi în ceea ce ulterior a fost denumit Banatul iugoslav, Bantul sârbesc.
În aprilie 1941, când Germania se pregătea să atace Iugoslavia, Adolf Hitler a oferit conducătorului român Banatul în totalitate, apreciind că în felul acestaa României i s-ar repara nedreptatea făcută cu ocazia Conferinței de pace de la Paris din anii
1919-1920. Firește, oferta atrăgea participarea țării la acțiunea militară a Axei. Ion Antonescu a refuzat atunci oferta germană, România neintervenind militar în spațiul iugoslav.
Ceea ce ridică un semn de întrebare este de ce în cadrul celor două Conferințe de pace de la Paris nu a fost ridicată și problema românilor din Timoc!
Mai multe despre românii din Timoc puteți afla vineri, 21 iunie, în cadrul conferinței „Banat&Timoc“, manifestare dedicată acestor teritorii cu populație românească pentru care idealul unității naționale a rămas… un vis neîmplinit! Conferința, organizată de Institutul „Frații Golescu“, are loc la ora 18.00, la Sala „Podul Mogoșoaiei“, Calea Victoriei 120. În cadrul acesteia vor vorbi dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu“, și istoricii dr. Alexandru Ghișe, dr. Claudiu Turcitu și dr. Robert Stănciugel.
