Reprezentanți ai Băncii Mondiale au venit din nou în țara noastră ca să ne țină discursuri despre inovație, digitalizare și dezvoltarea de noi start-up-uri, însă în realitatea parlamentarii de la noi nu sunt interesați de acest domeniu, avem alocat 0,62% din PIB pentru cercetare.
Anna Akhalkatsi, directorul pentru România al Băncii Mondiale, ori se face că nu știe realitatea sau pur și simplu nu vrea să ne pună la colț. În discursul său ținut la București a lăudat proiectele de inovație ale studenților români, ale antreprenorilor, dar și relația dintre instituțiile publice și business-urile private. Până la urmă, șefa Băncii Mondiale pentru România recunoaște că sunt totuși situații greu de explicat prin prisma faptului că avem români talentați, dar care sunt încurcați de legislația noastră. Pe de altă parte, instituția internațională vine cu sume de bani și se interesează ca business-urile pe care le ajută să funcționeze și nu tot mediul de afaceri, la fel și cu domeniul cercetării.
Prezent la același eveniment, ministrul fondurilor europene a lăudat colaborarea cu Banca Mondială și ne-a anunțat cum guvernul a alocat 130 de milioane de euro, bani din care nu știm ce avem de câștigat.
,,Sunt 1.300 de întreprinderi, firme, companii care au fost lansate ca urmare a unui număr de 66 de contracte de finanțare, adică au fost investote 130 de milioane de euro în tinerii întreprinzători, peste 22.000 de studenți au participat la cursuri de antreprenoriat și există peste 3.300 de locuri de muncă.”, a declarat Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene.
În țara noastră sunt fonduri europene pentru business-uri care ar trebui să creeze printre altele locuri de muncă și să-și plătească taxele și impozitele la buget, indiferent de domeniile în care activează. Problema Guvernului este că nu reușește să facă mai mult pentru a menține vii IMM-urile din cauză că acestea nu sunt ajutate, dimpotrivă taxate. Noul cod fiscal vine ca un aspirator care va face să dispară și mai multe companii de pe piață. Relația noastră cu Banca Mondială și mai ales contractul semnat în vară prin care am luat un împrumut de 600 de milioane de euro pentru politici de dezvoltare este greu de descifrat. De ce ne trebuia acest împrumut în condițiile în care noi avem deja fonduri din PNRR de 29,2 milioane de euro, dintre care jumătate luate cu împrumut pentru a rezolva printre altele creșterea economică, digitalizarea și energia verde? Am mai luat un împrumut ca să fim și mai datori. Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut la 141,4 miliarde euro.
Să ne amintim că și Fondul Monetar Internațional a fost în această toamnă la noi în țară și nu a avut prea multe critici la adresa țării noastre, dimpotrivă, FMI România ne-a spus că vom avea o creştere economică de 4,8% în 2022 şi de 3,1% în 2023 și că aparent o ducem binișor.
Ce se întâmplă la noi în țară? Legea contractelor part-time a închis deja mii de firme, în timp ce criza energetică a făcut ca tot mai multe companii să-și restrângă activitatea din cauză că nu mai puteau suporta costurile mari la gaze și electricitate. De la 1 ianuarie, HoReCa va primi o nouă lovitură pentru că se majorează cota TVA, ceea ce înseamnă că alte business-uri vor fi închise. Desigur, noul cod fiscal vine cu o serie de modificări care vor lovi direct în IMM-uri fără ca Guvernul să aibă un plan de măsuri de sprijin pentru agricultori, industria alimentară, industria energetică, cea auto. Măsuri au fost luate, doar că trebuie să existe un plan pe termen mediu prin care antreprenorii să nu fie nevoiți să dea faliment.
