10.7 C
București
joi, 21 noiembrie 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaRăzboiul Rusiei împotriva Ucrainei se extinde în țări NATO. Cine putea devia...

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei se extinde în țări NATO. Cine putea devia spre Polonia o rachetă lansată din Ucraina

Racheta care a căzut, marți seară, pe teritoriul unei țări NATO, Polonia, ucigând doi cetățeni polonezi, ar fi fost lansată de apărarea antiaeriană a Ucrainei, indică surse occidentale.

Racheta a căzut în Polonia, în mica localitate Przewodów, aflată la circa șase kilometri de granița Poloniei cu Ucraina. Proiectilul a lovit o fermă agricolă și a ucis doi localnici. Au existat informații că aici ar fi căzut chiar două rachete, dar varianta oficială finală se referă la o singură rachetă. Inițial, Polonia estima că racheta a fost lansată de Rusia și ar fi putut să ceară, pe acest motiv, aplicarea Articolul 5 din Tratatul NATO, articol care se referă la atacarea unui stat membru al Alianței Atlantice și la sprijinul pe care toți ceilalți aliați trebuie să-l ofere.

Ulterior însă, poziția Poloniei a devenit moderată, iar guvernul de la Varșovia a cerut doar aplicarea Articolului 4. Acest articol se referă la consultări între membrii Alianței Atlantice.

Ucraina a declarat că proiectilul căzut în Polonia este dintre cele pe care Rusia le lansase, marți, asupra Ucrainei. În schimb, Rusia a respins această acuzație, susținând că n-a trimis niciun proiectil în apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia. Toate sursele afirmă că proiectilul căzut în Polonia a fost de fabricație rusească. Acest detaliu nu clarifică totuși situația întrucât asemenea proiectile dețin și armata Rusiei, și cea a Ucrainei. Rusia oferă, în plus, informația că proiectilul ar fi fost lansat dintr-un sistem antiaerian S-300. Acest sistem de rachete antiaeriene este produs în Rusia, dar cu mult înainte de actualul război dintre Rusia și Ucraina.

Mai multe țări NATO admit că racheta a pornit din Ucraina

Ambasadorii țărilor Alianței Atlantice au avut, miercuri, la Bruxelles, o reuniune de urgență. În urma acesteia, secretarul general, Jens Stoltenberg, a reafirmat că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina, implicit pentru faptul că Ucraina a lansat o rachetă care a căzut, din nefericire, în Polonia.

Pe baza datelor preliminare, secretarul general NATO a precizat că racheta care a căzut în Polonia fusese lansată de Ucraina împotriva unei rachete a Rusiei. Stoltenberg i-a pus în gardă pe aliații din NATO. „Războiul, a cărui responsabilitate o poartă președintele Putin, continuă să creeze situații periculoase. Pot să existe consecințe ale războiului, pe care Rusia îl poartă, și asupra unor țări NATO”, a spus Stoltenberg.

„Nu avem informații că Rusia ar pregăti un atac asupra unei țări din NATO. Ancheta noastră preliminară arată că a fost o rachetă antiaeriană a Ucrainei. Vreau să fiu foarte clar. Nu este vina Ucrainei. Este vina războiului pe care Rusia îl poartă”

Jens Stoltenberg,

Secretar general al NATO

Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că România ține cont de declarațiile președinților Statelor Unite și Poloniei, Joe Biden și Andrzej Duda, inclusiv de faptul că ambii șefi de stat au lansat apeluri la calm. „Nu facem speculații” despre racheta căzută în Polonia, a subliniat ministrul Aurescu.

„Incidentul din Polonia, la graniţa cu Ucraina, ne arată cât de dificilă şi sensibilă este situaţia de securitate cauzată de războiul împotriva Ucrainei. Suntem în contact strâns cu aliatul şi partenerul nostru strategic polonez şi este important ca toate circumstanţele în care a avut loc incidentul să fie clarificate cât mai repede posibil”

Bogdan Aurescu,

Ministrul de Externe al României

După explozia în care i-au murit doi cetățeni, Polonia a ridicat nivelul de alertă în unele unități militare și a intensificat măsurile de supraveghere a spațiului ei aerian.

Amintim că, luna trecută, o rachetă lansată de Rusia a căzut în Republica Moldova.

Ucraina a folosit un sistem antiaerian rusesc

Sistemele S-300 sunt tip sol-aer și au fost produse în ultimii ani ai fostei URSS. Proiectilele lansate de S-300 sunt rachete menite să distrugă, în aer, avioane, elicoptere sau rachete inamice. Cu această intenție le folosește și Ucraina, pe parcursul războiului ei cu Rusia. Datele disponibile pe internet arată că un sistem S-300 include și un radar care primește informații despre potențialele ținte aflate în zbor. Radarul „filtrează” informațiile și le exclude pe cele referitoare la țintele false.

Totuși, sisteme sau procedee de deturnare a rachetelor sunt folosite de mulți ani, de armatele diverselor țări. Cel mai banal asemenea sistem este cel denumit capcană termică. Practic, o aeronavă aflată în zbor lansează un mic proiectil care are menirea să atragă după el racheta care, în mod normal, ar lovi aeronava. Evident că, în final, racheta păcălită de o capcană termică se va prăbuși la sol, producând pierderi colaterale, inclusiv victime omenești.

Ținte false pe radar?

Un procedeu mai complicat, care ține de războiul electronic, este simularea, direct pe ecranele radarelor inamice, de ținte false. O asemenea situație s-a consemnat în România în timpul Revoluției din Decembrie 1989. O implicare a Rusiei în evenimentele din timpul Revoluției Române nu este însă demonstrată.

Putem ține cont că S-300 este un sistem de armament produs de Rusia. Se poate presupune că, dacă o rachetă lansată de un asemenea sistem a fost deturnată și a căzut, în final, în Polonia, procedura de deviere a rachetei putea fi realizată, cel mai eficient, chiar de Rusia.

Urmărește România Liberă pe TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Elena Lasconi dezvăluie ce le-ar cere lui Putin și lui Trump dacă s-ar vedea cu ei

Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, a fost întrebată, miercuri seara, în emisiunea electorală „Alege ce urmează!“ de la Antena 1, ce ar...

Incendiu la Vălenii de Munte. Acoperișul unui lăcaș de cult a luat foc

Un incendiu a izbucnit miercuri seară la o casă de rugăciune din oraşul Vălenii de Munte, focul manifestându-se la nivelul acoperişului pe o suprafaţă...

Virgil Guran(PNL): Chiar atât de proşti ne credeţi, că mergem să comandăm o manea?

Vicepreşedintele PNL Virgil Guran, lider al filialei liberale din Dâmboviţa, a declarat miercuri, la o întâlnire electorală la Târgovişte, că PNL nu a comandat...
Ultima oră
Pe aceeași temă