România are printre cele mai mari dobânzi la credite, iar acest lucru nu poate fi schimbat decât atunci când s-ar putea trece la moneda euro pentru a ne alinia la același nivel aproximativ cu statele UE. Pentru că ROBOR a explodat în ultimele luni, în afară de trecerea la IRCC sau refinanțare au fost și clienți care au solicitat plata în euro în funcție de euribor.
Pe bună dreptate, mulți vor să aibă credite în euro, deoarece indicele Euribor este de 1,5%, față de IRCC 4 % și ROBOR 8%. Doar că experții încurajează creditul în altă monedă dacă și salariul este plătit în acea monedă, altfel riscul este unul major și ne amintim cu creditele în francii elvețieni când mii de români au rămas fără case pentru că nu au mai putut susține creditele, iar alții au cerut refinanțare. De exemplu, în momentul de față, la același credit de 50.000 de euro cu indice ROBOR, rata este de aproximativ 1800 de lei, însă în Italia același credit costă la jumătate sau mai puțin.
Banca Națională a României joacă un rol principal în aceste oscilații cu creditarea însă pare că are o reacție destul de întârziată. De la nivel mondial s-au cerut măsuri în privința creditării și instituțiile europene fac presiuni asupra băncilor naționale să ia măsuri pentru a evita o posibilă criză economică, mult mai drastică ca în 2008.
Banca Mondială a solicitat băncilor centrale să-şi coordoneze acţiunile şi „să comunice clar deciziile”, pentru „a reduce gradul de înăsprire al politicii monetare necesar”.
„Creşterea economiei mondiale încetineşte semnificativ, iar continuarea acestei tendinţe va provoca probabil recesiune în multe ţări”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, care şi-a exprimat îngrijorarea că aceste tendinţe vor persista, cu consecinţe devastatoare pentru piaţa emergentă şi ţările în curs de dezvoltare.
Comitetul European pentru Risc Sistemic recomandă autorităţilor centrale din UE să se pregătească pentru scenarii de risc sever. Din acest motiv, Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială a decis să majoreze amortizorul anticiclic de capital aplicat celor 9 bănci de risc sistemic.
Guvernul României a venit cu soluții pentru persoane fizice și juridice care doresc să amâne plata ratelor pe o perioadă de până la 9 luni, însă chiar Executivul a avertizat foarte clar că această măsură nu este pentru toată lumea și cei care vor opta pentru această variantă vor avea în viitor rate mai mari. Asociația Română a băncilor a centralizat datele, iar până la momentul prezent sunt sub 10.000 de clienți persoane fizice și juridice, din care aproximtiv 300 de firme, care au optat pentru amânarea ratelor.
Pe lângă greul care apasă pe clienții băncilor care sunt surprinși lunar de noi sume de plată și sectorul imobiliar va avea drastic de suferit. Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială a explicat să: ,,Vulnerabilitățile din sectorul imobiliar rezidențial au crescut în continuare în multe state membre în prima jumătate a anului 2022, pe fondul creșterii susținute a prețurilor locuințelor și a creditării ipotecare, ceea ce implică o nouă majorare a riscurilor ciclice. Cu toate acestea, creșterea ratelor ipotecare și deteriorarea capacității de rambursare a datoriilor ca urmare a diminuării veniturilor reale ale gospodăriilor sunt de așteptat să exercite presiuni în sensul scăderii asupra prețurilor locuințelor și să conducă la materializarea riscurilor ciclice”.
În cazul în care investitorii imobiliari care se confruntă deja cu scumpiri ale materialelor de construcții din cauza războiului din Ucraina, țară de unde importau diferite materiale, trebuie să reducă cât mai mult prețurile la locuințe, este clar că mulți vor avea pierderi uriașe și vor pune lacătul pe ușă. Deja sunt șantiere întregi care au sistat lucrările din cauza scumpirilor materialelor de construcții, dar și a faptului că românii obțin mai greu credite. Sunt și români care aveau în plan să achiziționeze locuință, dar au decis să mai aștepte câteva luni până când se stabilizează situația pe piața creditării.
De altfel, cei care au optat pentru indicele IRCC vor suporta noi scumpiri de la 1 ianuarie, astfel că BNR ar trebui să vină cu noi soluții pentru bănci și clienți, mai ales că Banca Centrală Europeană a cerut statelor să ia noi măsuri.
