Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, luni seară, la Palatul Victoria, alături de lideri ai Coaliţiei şi de membri ai Guvernului, cu reprezentanţii furnizorilor şi distribuitorilor de energie, cu această ocazie, fiind analizate soluţii pentru optimizarea mecanismelor de gestionare a situaţiei generate de creşterea preţurilor la energie.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, participanţii au subliniat nevoia de a găsi soluţii pentru a asigura preţurile practicate la consumatorul final la un nivel cât mai accesibil.
„Soluţiile necesare pe termen scurt şi mediu vizează stabilitatea şi funcţionalitatea pieţei, precum şi o perspectivă corectă a evoluţiei în anul 2023, în contextul noilor prevederi ale Regulamentului European 1854/6 octombrie a.c.”, se arată în comunicatul menţionat, potrivit agerpres.ro.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă vrea să găsească o soluție cu reprezentanții furnizorilor de energie pentru tarifele crescute în ultima vreme
La întâlnire au mai fost prezenţi şi preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, preşedintele şi vicepreşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, respectiv Zoltan Nagy-Bege.
Din partea furnizorilor şi distribuitorilor de energie au participat reprezentanţii board-ului Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie din România (ACUE).
De ce cresc prețurile la energie?
Față de anul 2021, în Marea Britanie, prețurile la energie au crescut cu 80 % și cu 40 % în zona euro. Românii, în ciuda plafonării prețurilor, plătesc cu 45 % mai mult decât înaintea liberalizării și trecerii pe sistem concurențial.
Comisia Europeană se pregătește de un nou asalt în lupta cu prețurile la energie. Asta ca o recunoaștere tacită a politicilor restrictive și a mesajelor gen Ceaușescu, “reduceți consumul,” eșuate.
În plină luptă cu neutralitatea climatică, oficialii de la Bruxelles au uitat că trebuie să trecem o iarnă, care poate fi noul nostru Stalingrad sau Gazingrad. La începutul verii, mai precis la data de 26 iulie 2022, miniștrii energiei din UE au ajuns la un acord politic privind o reducere a cererii de gaze naturale cu 15 % pentru această iarnă. Zis și nefăcut.
Bursele europene ale energiei, recorduri absolute
Pe piața energiei electrice s-au înregistrat șocuri de neimaginat la sfârșitul săptămânii trecute. Dacă la bursă, 1 MWh ajungea în Germania să coste 1100 de Euro, în Franța 870, țară cu cele mai multe reactoare nucleare, dar jumătate aflate în revizie.
Gazprom a oprit de două ori vara aceasta livrarea de gaz prin North Stream. Ultima închidere, pe motiv de revizie, nu se mai deschide. Deși Siemens a anunțat că nu știe despre disfuncționalitățile invocate de ruși pentru o turbină și că n-a fost informată.
Creșterea prețurilor pe bursele energiei a început anul trecut, pe vremea aceasta. Să nu uităm că prima plafonare din România a fost făcută în decembrie 2021, când nu începuse încă războiul din Crimeea.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
