După ce am asistat la primele schimbări ale noului cod fiscal care au intrat în vigoare de la 1 august, iar altele urmează de la 1 ianuarie, acum Coaliție face pași laterali și vorbește despre posibilitatea de a avea zero taxe noi de anul viitor, deși în paralel au fost luate măsuri de creștere a impozitului pe clădiri.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că în 2023 nu va fi mărită nicio taxă. Liderul social-democraților a insistat că nici anul acesta nu au fost majorate taxe, ci au fost eliminate anumite excepții din Codul Fiscal, după cum au cerut toate organismele financiare internaționale.
„Discutăm despre execuția bugetară de anul acesta și despre următoarea rectificare și despre următorul buget. E prima oară de la Revoluție când bugetul va fi votat pe programe. E o dezvoltare și a statului și a viitoarei Românii pe care ne-o dorim. Câte procente sunt pentru majorări (de pensii, salarii) nu am stabilit în coaliție, dar sunt convins că vom stabili cât mai repede. Acum doi ani mi se pare că nu a fost nicio majorare. La anul nu se mărește nicio taxă. Prin PNRR, ne-am asumat jaloane de scoatere a unor excepții, lucru care s-au întâmplat. Și anul acesta, prin modificările la Codul Fiscal, nu s-a venit cu măriri de taxe, ci s-au scos anumite excepții cerute de toate organismele financiare internaționale, lucru corect”, a declarat Marcel Ciolacu, în fața jurnaliștilor.
Și totuși, în aceeași zi, PSD şi PNL au depus în Senat un amendament la Codul Fiscal potrivit căruia impozitul pe proprietate ar putea creşte cu 50% în 2023.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că decizia agreată de Asociaţia Oraşelor şi Municipiilor şi de cea a Asociaţiei Consiliilor Judeţene a fost luată pentru că autorităţile locale n-ar fi putut aplica în timp util noul mod de calcul al impozitelor prevăzut din vară în modificările aduse Codului fiscal.
„A fost discutat şi cu reprezentanţii autorităţilor locale atât cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, cu Asociaţia Municipiilor, a Oraşelor, a Comunelor, dumnealor ridicând problema că vechea formulă din Codul Fiscal prevedea o serie întreagă de demersuri tehnice, anume ridicarea nivelulului de impozit în funcţie de o valoare cuprinsă în grilele notariale, ceea ce, la nivelul autorităţilor locale, tehnic, era imposibil de realizat până la finele anului, de aceea s-a solicitat şi s-a obţinut acordul politic, această decizie să fie amânată. În schimb, se introduce amendamentul astfel încât acestea să fie crescute cu 50% faţă de valoarea iniţială. Din ceea ce există acum, este o decizie care a fost luată în coaliţie.”, a declarat premierul.
Cât despre majorarea impozitelor, ministrul de finanțe spune că populația cu o situație financiară precară trebuie protejată.
„Nu e neapărat necesar să crească impozitele. După cum ştiţi, faţă de această grilă, care a fost stabilită în anul 2015, autorităţile locale au o marjă de stabilire cuprinsă între 0,8% şi 0,2%, dacă nu mă înşel, sau 2%. Deci, practic, pe de o parte, pot acţiona în cadrul acestei marje, pot creşte impozitele. Până la urmă este vorba de veniturile autorităţilor locale şi atunci când ne întrebăm de ce, de fiecare dată, statul român, din bugetul de stat, din taxele tuturor, trebuie să suplinească lipsa de venituri la nivel autorităţilor locale, cred că un răspuns este şi în zona aceasta a colectării veniturilor locale. Nu în ultimul rând, trebuie să ţineţi cont de faptul că populaţia cu venituri mici este protejată din perspectiva impozitelor pe proprietate. Există o serie de credite fiscale care sunt prevăzute în Codul fiscal. Deci, impactul unei creşteri de impozite, eventuale creşteri nu vor fi pe persoanele care au venituri mici. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont şi de de faptul că este totuşi o chestiune de inechitate ca impozitele să fie la fel în UAT-uri diferite şi ca nivel de trai şi ca nivel de dezvoltare, dacă vreţi, economică”, a spus ministrul Finanţelor.
Răul a fost deja făcut, iar de la 1 august au intrat în vigoare contractele part-time care au desființat aproximativ 150.000 de locuri de muncă, însă Adrian Câciu vede de fapt altceva.
„Piața s-a adaptat. Dacă în prima parte a aplicării măsurii am avut o scădere a contractelor part-time, dar evident cam 70% s-au mutat pe contracte pe normă întreagă, începând cu 5 septembrie. Numărul contractelor part-time a crescut, ba mai mult, a crescut valoarea contractelor part-time. Această măsură este pentru lucrători, acolo unde contractele part-time s-au schimbat în contracte individuale de muncă, acei lucrători vor primi mai mulți bani pentru că este vorba de mai multe ore de muncă trecute pe contractul de muncă, se și plătesc acele ore”, a spus Câciu.
Și totuși dacă stăm să luăm de bun Codul Fiscal ce a fost adoptat în luna iulie, trebuie să recunoaștem că vor veni zile negre pentru românii de rând, dar și pentru firme.
Nu putem să neglijăm faptul că cei cu venituri peste 4.000 de lei lunar vor fi supra-impozitați sau cei care vor realiza mai multe venituri vor plăti mai mult la contribuția de la sănătate, că impozitul pentru tranzacțiile imobiliare de schimbă de la 5% la 19%, că orice firmă trebuie să aibă cel puțin 1 angajat. Se modifică impozitul și în industria HoReCa și va fi de 19%. Și bineînțeles nu mai există deja contracte part-time. Acestea sunt câteva dintre exemplele de modificări din noul Cod Fiscal.
Toate aceste măsuri au fost asupru criticate de mediul de afaceri, dar și de experți care consideră că în perioade de criză ca acestea, impozitul nu trebuie majorat, dimpotrivă trebuie să existe măsuri de încurajare a consumului și de investiții în economie, nicidecum noi impozite.
