UPDATE, ora 14:41: Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că Occidentul nu îşi respectă promisiunea de a ajuta ca exporturile de produse agricole şi îngrăşăminte ruseşti să ajungă pe pieţele globale, ridicând potenţiale semne de întrebare cu privire la angajamentul Rusiei faţă de importantul acord privind exportul de cereale încheiat cu Ucraina.
Lavrov a spus că Occidentul nu a relaxat sancţiunile astfel încât Rusia să-şi poată transporta mai uşor produsele agricole în străinătate.
Moscova a considerat acest angajament drept o componentă cheie a acordului mediat în iulie de ONU şi de Turcia pentru încetarea blocadei asupra exporturilor de cereale din porturile din sudul Ucrainei şi reducerea riscului unei crize alimentare globale.
„Colegii noştri occidentali nu fac ceea ce ni s-a promis de către secretarul general al ONU”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova. „Ei nu iau decizii pentru a înlătura sancţiunile logistice care împiedică accesul liber al cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti pe pieţele mondiale”, a adăugat ministrul rus.
Moscova afirmă că sancţiunile occidentale fac mai dificilă contractarea de nave de transport şi de asigurări pentru aceste transporturi, chiar dacă sancţiunile nu vizează în mod direct exporturile de produse agricole şi îngrăşăminte.
Ministrul Lavrov a mai spus că se află în contact cu ONU şi că face presiuni asupra organizaţiei mondiale pentru a se asigura că ţările occidentale îşi respectă partea ce le revine din acordul privind exportul de cereale.
Acest acord rămâne singurul progres diplomatic semnificativ în cele şase luni ale războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
UPDATE, ora 09:58: Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform.
În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit.
‘Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii’, a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare ‘zecile de mii’ de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu.
Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el.
‘În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru’, a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi.
Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război ‘ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia’ şi pe ‘cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială’.
‘Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer desigur la autorităţile ruse’, a afirmat Şmîhal.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Rusia trebuie să fie recunoscută în mod oficial “ca stat terorist” şi să primească sancţiuni mai dure, el precizând că ruşilor nu le pasă de ce spune AIEA despre riscurile bombardării zonei în care este centrala nucleară Zaporojie.
Zelenski a menţionat că a discutat cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre situaţia de la Zaporojie.
“Am vorbit cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, mai mult de o oră şi jumătate. Negocieri semnificative. În primul rând, despre situaţia despre front, despre ajutor pentru apărare pentru Ucraina. Le sunt recunoscător domnului preşedinte şi poporului francez pentru efortul lor neclintit pentru protejarea valorilor noastre comune europene, a Europei unite.
Separat şi în detaliu, am discutat situaţia de la centrala nucleară Zaporojie. Ne-am spus părerile despre rezultatele misiunii AIEA la centrală – apropo, concluziile misiunii vor fi prezentate mâine (n.r. – marţi). Sper că vor fi obiective.
În plus, astăzi linia care conectează centrala la sistemul energetic al Ucrainei a fost avariată din cauza unui nou bombardament provocator al Rusiei. Din nou – pentru a doua oară – din cauza Rusiei centrala Zaporojie este la un pas de un dezastru.
Consider foarte elocvent faptul că Rusia face asta chiar acum, înainte de concluziile AIEA. Bombardarea zonei centralei nucleare Zaporojie semnifică faptul că statului terorist nu îi pasă de ce spune AIEA, nu îi pasă de ce decide comunitatea internaţională. Rusia este interesată doar să menţină situaţia gravă cât mai mult timp posibil.
Acest lucru poate fi corectat doar prin întărirea sancţiunilor, doar prin recunoaşterea în mod oficial a Rusiei ca stat terorist – la toate nivelurile.
Ucraina are o poziţie foarte clară, transparentă şi onestă: cât timp am controlat noi centrala, nu a existat un risc de radiaţie. Imediat după ce a venit Rusia, cel mai grav scenariu imaginabil a devenit imediat posibil. Acest lucru necesită o reacţie internaţională”, a afirmat Zelenski.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
