Suprafața agricolă afectată de secetă a ajuns, astăzi, la aproximativ 430000 de hectare(ha) în 34 de judeţe, conform raportării centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează bursa.ro.
Potrivit sursei citate, din această suprafaţă, 206.815 de hectare au fost cultivate cu grâu şi triticale, 33.316 de hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.714 de hectare cu rapiţă, 88.174 de hectare cu porumb, 6.323 de hectare cu soia, 870 de hectare cu mazăre, 42.842 de hectare cu floarea soarelui, 9.696 de hectare cu plante furajere şi 9.242 de hectare cu alte culturi.
Judeţele care au raportat până în prezent suprafeţe afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.
Suprafața agricolă atinsă de secetă în România este de 430000 ha, Comisia Europeană anunțând ca fiind cea mai gravă din ultimii 500 de ani
Seceta din Europa „pare să fie cea mai gravă înregistrată în ultimii cel puţin 500 de ani”, a anunţat astăzi Comisia Europeană (CE).
„Desigur, aceasta este doar o primă evaluare şi trebuie să o confirmăm prin datele finale de la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, referindu-se la un studiu publicat ieri.
Aproape jumătate din Europa este ameninţată de secetă, potrivit unui raport realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul CE.
Autorii raportului afirmă că, până în data de 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidenţa unei alerte de nivel maximal.
Precipitaţiile scăzute şi o serie de valuri de căldură care s-au manifestat începând din luna mai au afectat debitele râurilor şi nivelurile apei la scară largă în Europa.
Volumele reduse de apă au avut efecte adverse şi asupra sectorului energetic, atât asupra producţiei hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!