3.1 C
București
miercuri, 13 noiembrie 2024
AcasăEconomieAutoCazacu, XTB: Sectorul cipurilor, sub presiunile geopolitice actuale

Cazacu, XTB: Sectorul cipurilor, sub presiunile geopolitice actuale

  • Creșterea pieței globale a semiconductorilor a încetinit față de anul trecut, ajungând la 13,3% în T2. Și vânzările au scăzut în toate regiunile, în iunie: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.
  • Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”. Și aceasta deoarece procesoarele produse de TSMC, gigant al industriei localizat în Taiwan, se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.
  • China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale.
  • În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm (nanometri) și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.
  • Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului.
  • Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

În primele zile ale anului curent, companiile din domeniul semiconductorilor se aflau, din perspectiva evaluării acțiunilor, pe vârfuri de talia unor zgârie-nori.

Doar în 2021, indicele Philadelphia Semiconductor (PHLX) a câștigat 41,16%, mai mult decât o dată și jumătate față de randamentul de 26,61% al indicelui S&P500.

Sentimentul investitorilor era optimist, în ciuda norilor, pe atunci asociați mai ales cu criza logistică sau cu inflația.

Titlurile din domeniu tind să aibă o volatilitate mult mai ridicată față de media pieței. Acesta este rezultatul unor fluctuații foarte mari ale condițiilor de afaceri, de la lupta pentru supraviețuire în anii grei cu cerere redusă și supraofertă, la profituri excepționale, când cererea se afla în revenire rapidă, și consumatorii doreau rapid produse necesare dezvoltărilor noi sau chiar apariției unor noi sub-ramuri industriale.

Și acești ultimi ani au oferit cel puțin o jumătate strălucitoare a ciclului deja cunoscut.

Acțiunile AMD, câștigând cotă de piață de la rivalul său Intel, sau Nvidia, profitând de pe urma super-trendurilor inteligenței artificiale și criptomonedelor sunt printre cei mai vizibili câștigători.

Între membrii industriei se află atât faimoși producători de microprocesoare precum Intel, NVidia sau AMD, cât și firme precum Broadcom, KLA, NXP, Qualcomm sau Texas Instruments, producătoare de game de componente electronice utilizate în industrii foarte diverse.

Vremurile sunt în schimbare, iar piața a luat notă

De la 1 ianuarie până pe 2 august, PHLX a coborât cu peste un sfert (25,15%).

În 2021, valoarea vânzărilor la nivel global a ajuns la 556 mld. de dolari, din care companiile americane au avut 258 mld. de dolari, sau o cotă de 46%, potrivit asociației de profil SIA.

De la acest nivel foarte înalt, o nouă rundă ascendentă ar fi avut nevoie de o economie globală puternică.

Creșterea pieței globale a semiconductorilor, față de anul anterior a încetinit, însă, la 13,3% în T2, iar față de T1 la 0,5%.

Ritmul lunar a încetinit în ultimele 3 luni, iar în iunie vânzările au scăzut în toate regiunile: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.

AMD a raportat profituri și venituri peste așteptări (1,05 dolari/acțiune profit la vânzări de 6,55 mld. dolari), dar ghidajul oferit pentru trimestrul al treilea a fost sub așteptări.

Titlurile se aflau în scădere de 5,3% în pre-sesiune, cu 5 ore înaintea deschiderii sesiunii oficiale.

O bună parte din câștigul cotei de piață a AMD a venit din pierderile Intel, așa că nu ar fi o surpriză diferența de raportări. 

Totuși, Intel a reușit să surprindă, cu un profit de doar 29 cenți/acțiune față de 70 așteptați, și venituri de 15,32 mld. de dolari, cu 2,6 mld. de dolari sub estimări.

Acțiunile au fost „pedepsite” cu scăderi de peste 10% după veștile aduse, în ciuda directorului financiar care estima că firma se află „la minime” și că ar urma o revenire a marjei de profit brute.

Chiar înainte de anunț, acțiunile pierduseră 23% de la începutul anului.

Nvidia urmează să raporteze rezultatele pe 24 august și va fi foarte atent urmărită, pentru a vedea mai ales așteptările pentru industrie.

A doua jumătate a lunii iulie a adus o redresare parțială a cotațiilor, și la schimbarea de ton a contribuit și legislația de susținere a investițiilor în industria americană de cipuri.

SUA, care și-a văzut erodată ponderea capacităților locale de producție de la 37% din industria globală în 1990 la 12% anul acesta, intenționează să stimuleze investițiile autohtone.

Pachetul de 52 mld. de dolari este un stimulent major. Intel anunțase deja o fabrică de 20 de mld. de dolari.

TSMC, cu baza în Taiwan, gigant al industriei, care produce cele mai avansate cipuri din lume, are deja în construcție în SUA o fabrică de înaltă tehnologie, dar procesul se dovedește, potrivit companiei, mai scump decât anticipase, și e afectat de lipsa forței de muncă, astfel încât deschiderea a fost amânată pentru 2023.

De altfel, viteza pare a fi un aspect esențial, având în vedere tensiunile din jurul Taiwan-ului.

Președintele Consiliului de Administrație al TSMC, Mark Liu, a declarat într-un interviu că, dacă forțele chineze ar invada insula, cea mai avansată facilitate de producție de cipuri din lume ar deveni nefuncțională.

Fabrica nu poate fi preluată cu forța, a adăugat Liu, fiindcă este o unitate sofisticată, care depinde de legături în timp real cu Europa, Japonia, SUA pentru materiale, produse chimice, piese de schimb, software. Firma produce procesoare pentru Apple, seria A și M, și Qualcomm, printre altele.

Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”, deoarece procesoarele produse de TSMC se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice.

În același timp, electronica avansată este absolut necesară echipamentelor militare, iar nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice focalizează suplimentar atenția asupra regiunii.

Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.

China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale, intenția fiind de a câștiga „cursa AI”, ceea ce poate însemna câștigarea „războiului viitorului”.

În ciuda sancțiunilor SUA, SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China, a reușit să avanseze cu două generații și să producă cipuri în tehnologia de 7nm (nanometri).

Samsung deja produce cipuri în tehnologia 3nm, spunând că sunt cu 23% mai performante și cu 45% mai eficiente din perspectiva consumului decât generația de 5 nm. În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe pentru lunile următoare 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.

Este de așteptat ca în anii următori investițiile în domeniu să accelereze, cu beneficii pentru progresul tehnologic.

Costurile dezvoltării de noi facilități sunt, însă, mari, iar în actualul mediu cu inflație ridicată, și mai ample, iar durata de punere în funcțiune tinde să se măsoare în ani, nu luni.

Pe termen scurt, piața poate reacționa la tensiunile geopolitice, aducând interes pentru titlurile din domeniul semiconductorilor, dar cu riscuri și volatilitate mai potrivite speculatorilor decât investitorilor.

Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului.

Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Legea Arendei în dezbatere: fermierii solicită măsuri urgente pentru stabilitate în agricultură

Doar 10% din suprafața agricolă a României este utilizată de proprietarii terenurilor, restul fiind arendat Legea Arendei a revenit în atenția publicului și a Parlamentului...

George Simion a întrerupt dezbaterea Antena 3 CNN de la Parlament. Ce spune despre legăturile cu Rusia și ofițerii GRU

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale, George Simion, a întrerupt, marți seara, dezbaterea Antena 3 CNN de la Parlament. Acesta a fost întrebat de jurnaliștii...

România atinge cel mai mare preț al energiei din 2024, pe fondul producției scăzute de energie regenerabilă

Scăderea producției de energie solară, cauzată de lipsa luminii solare, a dus la un deficit de producție, ceea ce a crescut semnificativ prețul energiei România...
Ultima oră
Pe aceeași temă