Pe lângă faptul că ucide opt milioane de oameni în fiecare an, industria tutunului are un impact mult mai mare asupra planetei decât își dau seama mulți oameni, notează Euronews.
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat astăzi, prezintă în detaliu impactul distructiv al acestei industrii mortale asupra mediului și sănătății oamenilor.
Potrivit raportului, în fiecare an, tutunul costă în lume 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22 de miliarde de tone de apă și eliberează 84 de milioane de tone de CO2 în atmosferă. Numai emisiile de CO2 sunt echivalente cu o cincime din cele produse de industria aeronautică.
Cea mai mare parte a tutunului este cultivată în țările cu venituri mici sau medii, unde apa și terenurile agricole sunt extrem de necesare pentru a produce alimente. În schimb, acestea sunt folosite pentru a cultiva aceste plante de tutun „mortale”, spune OMS, în timp ce tot mai multe păduri sunt defrișate.
Peste 7000 de substanțe chimice toxice ajung în mediul înconjurător
Cultivarea culturilor care generează aceste produse nu este singura problemă. Acestea produc munți de deșeuri care persistă și dăunează mediului înconjurător, spune OMS.
„Produsele din tutun sunt cele mai murdare articole de pe planetă, conținând peste 7.000 de substanțe chimice toxice, care se infiltrează în mediul înconjurător atunci când sunt aruncate”, spune Dr. Ruediger Krech, director de promovare a sănătății la OMS.
Mucurile de țigară sunt a doua cea mai mare sursă de poluare cu plastic la nivel mondial, conținând microplastice care persistă în mediul înconjurător. Alte produse, precum țigările electronice, contribuie, de asemenea, la problema poluării cu plastic.
„Aproximativ 4,5 trilioane de filtre de țigări ne poluează oceanele, râurile, trotuarele orașelor, parcurile, solul și plajele în fiecare an”, adaugă Krech.
Fiecare filtru aruncat din neglijență poate polua până la 100 de litri de apă.
Iar costul curățării produselor din tutun aruncate cade adesea în sarcina contribuabililor, nu a industriei care cauzează problema. China cheltuiește în fiecare an aproximativ 2,4 miliarde de euro, iar India aproximativ 714 milioane de euro pentru ridicarea acestor articole.
În Europa, Germania cheltuiește anual peste 180 de milioane de euro pentru curățarea produselor din tutun aruncate pe jos.
Krech a declarat pentru AFP că rezultatele sunt „destul de devastatoare”, adăugând că industria este „unul dintre cei mai mari poluatori pe care îi cunoaștem”.
Industria tutunului încearcă să distragă atenția de la pagubele produse
STOP, un organism de supraveghere a industriei, a criticat eforturile de relații publice ale tutunului de a distrage atenția de la daunele aduse mediului. Aceasta avertizează că s-ar putea produce o degradare și mai mare a mediului, deoarece oamenii sunt împinși către produsele electronice.
Într-un raport realizat în colaborare cu OMS, organismul de supraveghere a constatat că mesajele referitoare la țigările electronice și la produsele din tutun încălzit, care contribuie la un viitor mai durabil, nu sunt altceva decât o spălare de bani.
„Companiile producătoare de tutun încearcă să pretindă că devin sustenabile, promovând rapoarte și acreditări de mediu. Este vorba de minciuni”, spune Andrew Rowell, autorul principal al raportului și partener în cadrul STOP.
El spune că industria nu este niciodată trasă la răspundere pentru daunele aduse mediului de produsele sale și de lanțul global de aprovizionare care le produce.
„De fapt, impactul ecologic al industriei este aproximativ echivalent cu cel al uneia dintre marile companii petroliere. Trebuie să vorbim despre marile companii de tutun în același mod în care vorbim despre marile companii petroliere ca fiind o cauză a schimbărilor climatice.”
Printre exemplele de greenwashing din raport se numără parteneriatul cu ministerul și cu un institut pentru mediu într-un proiect de conservare a pădurilor din Brazilia, în ciuda faptului că a contribuit la defrișările din această țară. STOP indică, de asemenea, proiecte finanțate de tutun în Africa care au ca scop creșterea accesului la apă potabilă, în timp ce cultivarea tutunului folosește mai multă apă decât majoritatea culturilor și poate polua sursele esențiale.
„Nu credeți mesajele înșelătoare de relații publice verzi ale industriei și proiectele simbolice de responsabilitate socială corporativă”, adaugă Rowell.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
