Președintele Tayyip Erdogan a declarat vineri că nu este posibil ca Turcia, membră a NATO, să sprijine planurile Suediei și Finlandei de a adera, afirmând că țările nordice sunt „gazda multor organizații teroriste”, notează Reuters.
Deși Turcia a susținut oficial extinderea de când a aderat la NATO, în urmă cu 70 de ani, opoziția sa ar putea reprezenta o problemă pentru Suedia și Finlanda, având în vedere că noii membri au nevoie de un acord unanim.
Planul Finlandei de a solicita aderarea la NATO, anunțat joi, ar duce la extinderea alianței militare occidentale pe care președintele rus Vladimir Putin a urmărit să o împiedice prin lansarea invaziei din Ucraina.
„Urmărim evoluțiile în ceea ce privește Suedia și Finlanda, dar nu avem opinii pozitive”, a declarat Erdogan reporterilor la Istanbul, adăugând că a fost o greșeală ca NATO să accepte Grecia ca membru în trecut.
„Nu vrem să repetăm greșeli similare. În plus, țările scandinave sunt case de oaspeți pentru organizațiile teroriste”, a declarat Erdogan, fără a da detalii.
„Sunt chiar membri ai parlamentului în unele țări. Nu este posibil ca noi să fim în favoarea lor”, a adăugat el.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarase că finlandezii vor fi „primiți cu căldură” și a promis un proces de aderare „lin și rapid”, care este susținut și de Washington.
Dar Turcia a criticat în mod repetat Suedia și alte țări din Europa Occidentală pentru modul în care tratează organizațiile considerate teroriste de către Ankara, inclusiv grupurile militante kurde PKK și YPG și adepții clericului islamic Fethullah Gulen, cu sediul în SUA.
Ankara susține că guleniștii au comis o tentativă de lovitură de stat în 2016. Gulen și susținătorii săi neagă acuzațiile.
„Elitele turcești de securitate națională consideră Finlanda și Suedia ca fiind semi-ostile, având în vedere prezența PKK și a guleniștilor”, a declarat pe Twitter Aaron Stein, director de cercetare la Foreign Policy Research Institute.
Ministerele de externe suedez și finlandez nu au comentat imediat declarația lui Erdogan.
NATO precizează că statutul de membru este deschis oricărui „stat european care este în măsură să promoveze principiile acestui tratat și să contribuie la securitatea zonei nord-atlantice”.
Finlanda și Suedia sunt deja cei mai apropiați parteneri ai NATO, participând la numeroase reuniuni, fiind informate în mod regulat cu privire la situația din Ucraina și luând parte la exerciții militare regulate cu aliații NATO. O mare parte din echipamentul lor militar este interoperabil cu aliații NATO.
Cu toate acestea, ele nu pot beneficia de clauza de apărare colectivă a NATO – conform căreia un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor – până când nu aderă la alianță.
Moscova a calificat joi anunțul Finlandei drept ostil și a amenințat cu represalii, inclusiv cu măsuri „tehnico-militare” nespecificate.
Turcia a criticat invazia Rusiei, a trimis drone înarmate în Ucraina și a încercat să faciliteze discuțiile de pace între cele două părți. Dar nu a susținut sancțiunile occidentale împotriva Moscovei și caută să mențină legături comerciale, energetice și turistice strânse cu Rusia.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
