Astronomii care au urmărit planeta Neptun în ultimii 17 ani cu ajutorul mai multor telescoape terestre au observat o scădere surprinzătoare de temperatură globală a gigantului de gheaţă, care a fost urmată apoi de o tendinţă de încălzire dramatică la polul sud al planetei.
Neptun, care orbitează în jurul Soarelui la o distanţă de 4,5 miliarde de kilometri, experimentează anotimpurile la fel ca şi Pământul, doar că acestea durează mult mai mult. Un an pe Neptun durează aproximativ 165 de ani tereştri, astfel că un singur anotimp poate dura în jur de 40 de ani. În emisfera sudică a lui Neptun este vară din 2005.
Astronomii au decis să urmărească temperaturile atmosferice ale planetei odată ce solstiţiul de vară sudic a avut loc în acel an, potrivit CNN.
Aproape 100 de imagini termice ale lui Neptun realizate de atunci au arătat că o mare parte din Neptun s-a răcit treptat, scăzând cu 14 grade Fahrenheit (8 grade Celsius) între 2003 şi 2018.
„Această schimbare a fost neaşteptată”, a declarat autorul principal al studiului, Michael Roman, cercetător asociat postdoctoral la Universitatea din Leicester, într-un comunicat. „Din moment ce am observat Neptun în timpul verii sale sudice timpurii, ne aşteptam ca temperaturile să se încălzească încet, nu să se răcească”, conform epicnews.ro.
Pe planeta Neptun, o scădere de temperatură a fost urmată de un eveniment dramatic de încălzire la unul din polii planetei între 2018 și 2020
Apoi, un eveniment dramatic de încălzire a avut loc la polul sud al lui Neptun între 2018 şi 2020, iar temperaturile au crescut cu 11 grade Celsius. Acest vortex polar cald a inversat complet orice răcire care a avut loc înainte.
Acest tip de încălzire polară nu a mai fost observat până acum pe Neptun.
„Datele noastre acoperă mai puţin de jumătate dintr-un sezon pe Neptun, aşa că nimeni nu se aştepta să vadă schimbări mari şi rapide”, a declarat într-un comunicat Glenn Orton, coautor al studiului, cercetător ştiinţific principal la Jet Propulsion Laboratory din cadrul NASA.
Imaginile au fost realizate cu ajutorul telescopului Very Large Telescope al Observatorului European de Sud şi al telescopului Gemini South din Chile, alături de telescopul Subaru din Hawaii, telescopul Keck şi telescopul Gemini North, precum şi cu ajutorul datelor furnizate de telescopul spaţial Spitzer al NASA, care acum a fost retras. Lumina infraroşie emisă de stratosfera lui Neptun, sau banda atmosferică de deasupra stratului de vreme activă, i-a ajutat pe astronomi să detecteze fluctuaţiile de temperatură.
Îngheţata planetă Neptun are o medie de minus 220 de grade Celsius, iar astronomii încă nu ştiu ce a cauzat aceste schimbări de temperatură.
Deocamdată, ei au considerat că schimbările neaşteptate s-ar putea datora mai multor factori.
„Variaţiile de temperatură pot fi legate de schimbările sezoniere în chimia atmosferică a lui Neptun, care pot modifica eficienţa cu care se răceşte atmosfera”, a declarat Roman. „Dar variabilitatea aleatorie a modelelor meteorologice sau chiar un răspuns la ciclul de 11 ani de activitate solară ar putea avea, de asemenea, un efect”.
Vor fi necesare mai multe observaţii pentru a explora cu adevărat aceste posibilităţi. Telescopul spaţial James Webb va observa Uranus şi Neptun în cursul acestui an. Instrumentul în infraroşu mijlociu al observatorului spaţial poate cartografia chimia şi temperaturile din atmosfera lui Neptun şi ar putea identifica ce a cauzat această schimbare.
Neptun este de peste 30 de ori mai departe de Soare decât Pământul şi este singura planetă din sistemul nostru solar care nu este vizibilă cu ochiul liber de pe Pământ. Până în prezent, doar nava spaţială Voyager 2 a NASA a zburat pe lângă Neptun de aproape, lucru care s-a întâmplat în 1989.
„Cred că Neptun este în sine foarte intrigant pentru mulţi dintre noi, deoarece ştim încă atât de puţine lucruri despre ea”, a spus Roman. „Toate acestea indică spre o imagine mai complicată a atmosferei lui Neptun şi a modului în care se schimbă în timp”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!