Președintele american Joe Biden l-a numit public pe președintele rus Vladimir Putin drept criminal de război, dar experții juridici au spus că o urmărire penală a lui Putin sau a altor lideri ruși s-ar confrunta cu obstacole mari și ar putea dura ani de zile, după cum se subliniază mai jos:
Curtea Penală Internațională de la Haga definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva de după cel de-al Doilea Război Mondial, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Încălcările includ țintirea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi „excesive”, au spus experții juridici.
Rusia descrie invadarea Ucrainei drept o „operațiune specială”
Ucraina și aliații săi occidentali acuză forțele ruse că vizează civilii fără discriminare. Rusia, care descrie invadarea Ucrainei drept o „operațiune specială”, neagă că ar fi vizat civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, susține că Kievul și Occidentul spun că sunt lipsite de temei.
URSS a ratificat Convenția de la Geneva în 1954. Rusia și-a revocat în 2019 recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară la restul acordurilor. CPI, înființată în 2002, este diferită de Curtea Internațională de Justiție, un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state.
Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război
Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat în această lună că a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război din Ucraina.
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Dar Ucraina și-a dat aprobarea de a examina presupusele atrocități pe teritoriul său, care datează de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Rusia poate decide să nu coopereze cu CPI și orice proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat.
„Nu va împiedica instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare”, a spus profesorul de drept la Universitatea Americană, Rebecca Hamilton.
O investigație privind crimele de război se poate concentra pe soldați, comandanți și șefi de stat, au spus experții.
Un procuror putea prezenta dovezi că Putin sau un alt lider de stat a comis o crimă de război ordonând direct un atac ilegal sau știa că se comite crime și nu le-a împiedicat.
Astrid Reisinger Coracini, lector la Departamentul de Drept Internațional al Universității din Viena, a declarat că echipa ICC se confruntă cu o provocare de a prezenta dovezi pentru a lega crimele pe teren cu ordinele de la lideri de mai sus.
„Și cu cât merge mai sus, cu atât devine mai dificil”, a spus ea.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
