În ciuda declarațiilor festiviste ale oficialilor de la București, se constată o criză gravă în Armata Română. Această criză se manifestă chiar în momentul în care Armata ar trebui să fie capabilă să reziste în fața oricărei agresiuni externe.
Un eveniment deosebit de grav s-a produs în seara zilei de sâmbătă, 19 martie, în jurul orei 22. Unui militar care păzea o unitate din județul Constanța i s-au furat un pistol mitralieră și 30 de cartușe. Militarul a dat apoi alarma, iar o serie de forțe, din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerul Apărării Naționale (MApN), au pornit în căutarea armei, a muniției și a hoțului. MAI are indicii că arma și muniția urmau să fie trimise în Ucraina, drept pentru care, ieri, se derulau controale la mașinile care se îndreptau spre vama Siret (județul Suceava). Situația este atât de gravă încât la aceste controale, alături de polițiști, polițiști de frontieră și jandarmi, participau și luptători din Serviciul Independent de Acțiuni Speciale (SIAS), al Poliției.
În instituțiile militare, cele mai grave incidente sunt furtul de arme, de muniții sau de documente secrete, dar și moartea în misiune.
Un exercițiu cu tancuri duce la moartea unui subofițer
La data de 18 martie 2022, un plutonier din Batalionul 284 Tancuri, cu sediul la Galați, a murit la un exercițiu militar. Exercițiul se desfășura în poligonul Smârdan (județul Galați). Acolo se află un Centru Secundar de Pregătire pentru Luptă al Amatei. MApN a precizat că exercițiul nu includea trageri de luptă (cu muniție de război) ci era destinat doar instruirii conducătorilor de tancuri. Într-un asemenea moment de instrucție, „militarul coordona manevrele în vederea începerii deplasării unui tanc, moment în care a fost prins între tancul aflat în mișcare și una dintre laturile amplasamentului în care se găsea mașina de luptă. Conform procedurilor, a fost apelat Serviciul Unic de Urgență 112, iar un echipaj medical al SMURD s-a deplasat la fața locului. Din păcate, leziunile militarului au fost incompatibile cu viața”.
Subofițerul care a decedat lucra în MApN de 14 ani, deci nu era lipsit de experiență. Evenimentul ar putea fi declarat în final drept doar un accident de muncă. Dar el pare să indice fie pregătirea slabă a exercițiilor militare, fie condițiile precare de instrucție din Armata Română.
Tot în această lună, într-o singură zi, la 2 martie, două aeronave militare s-au prăbușit în județul Constanța. Mai întâi, seara, a căzut un avion MiG 21 LanceR. Avionul aparținea Bazei Aeriene 86 de la Fetești și executa o misiune de patrulare aeriană. După mai puțin de o oră s-a prăbușit și un elicopter IAR 330 Puma. Elicopterul fusese trimis să caute eventuala epavă a avionului dispărut de pe radar. Bilanțul total al acestor două accidente a fost de opt morți: unul a fost pilotul avionului, iar ceilalți șapte au fost membrii echipajului și salvatori din elicopter.
Piloții din Armata Română zboară cu aeronave care le pun viața în pericol
„S-a întâmplat de mai multe ori ca din cauze tehnice să se prăbuşească MiG-urile”, a declarat, imediat după aceea, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu. MApN și Parchetul Militar au pornit anchete asupra celor două accidente aeriene, iar rezultatele anchetelor încă n-au fost anunțate.
Dacă pentru avionul prăbușit conducerea MApN a invocat o problemă tehnică, pentru elicopter se ia în calcul starea nefavorabilă a vremii. „Pilotul raportase condiții de vreme nefavorabilă și primise ordin să se întoarcă la bază”, anunța MApN în seara de 2 martie.
Dar nici starea vremii, nici starea tehnică precară a aeronavelor nu pot scuza moartea acestor opt militari. Iar dacă aviatorii români sunt obligați să zboare cu avioane care le pun viața în pericol, de vină sunt, mai ales, politicienii de la guvernare, care doar au simulat că le pasă de situația Armatei.
Urmărește România Liberă și pe Twitter, Facebook și Google News!
