Războiul din Ucraina a trimis mii de cetățeni în țara noastră. Deși cei mai mulți sunt în tranzit, o parte ar putea rămâne la noi. Ținând cont de criza forței de muncă din țară, multe companii și-au arătat interesul de a-i angaja pe noii veniți. Despre integrarea lor pe piața muncii de la noi, dar și despre cum va câștiga statul român ne-a vorbit av. dr. Răzvan Vasiliu, Expert EXEC-EDU și Partener SCPA Vasiliu & Miclea.
Țara noastră se confruntă cu un deficit al forței de muncă. În ce măsură pot fi refugiații din Ucraina o soluție la această problemă?
Criza forței de muncă pe piața românească este o realitate cu care angajatorii se confruntă începând cu anul 2018, dacă nu chiar din 2017. Acesta este și motivul pentru care Guvernul României a propus, pentru anul 2022 ca un număr de 100.000 de lucrători străini să fie admiși pe piața forței de muncă, alăturându-se astfel muncitorilor străini existenți deja.
De altfel, criza forței de muncă se observă cel mai bine urmărind evoluția numărului lucrătorilor străini care ar fi putut fi angajați în România, de la 5.500 în 2016 la 100.000 șase ani mai târziu, în 2022.
În ceea ce-i privește pe refugiații din Ucraina, integrarea lor pe piața muncii, deși binevenită și de dorit, nu va avea un impact major și nu va rezolva decât într-o foarte mică măsură problemele angajatorilor legate de deficitul de personal. Când afirm acest lucru am în vedere numărul relativ mic de ucraineni care au în vedere să rămână pe teritoriul României. Deși numărul de migranți este unul ridicat, am observat faptul că majoritatea folosește România ca pe o țară de tranzit spre vestul Europei. Așadar, din datele pe care le am, nu cred că numărul ucrainenilor care vor dori să muncească în România este unul însemnat.
Cât de deschise sunt companiile din țara noastră și cât de pregătite să integreze forța de muncă venită din Ucraina?
Ceea ce trebuie avut în vedere este faptul că angajatorii români caută să angajeze personal. Sunt domenii în care cererea de angajare este foarte mare (de exemplu în domeniul HORECA sau în construcții), iar companiile sunt dispuse să se implice în mod activ în integrarea în societate și în muncă a străinilor, oferind ca beneficii de la cazare până la acoperirea costurilor legate de pregătirea profesională sau învățarea limbii române.
Angajarea refugiaților ucraineni are un mare avantaj față de angajarea altor cetățeni străini, respectiv costurile mai reduse. Angajarea străinilor din țări aflate în Asia sau America de Sud presupune un cost suplimentar, respectiv comisioanele agențiilor de recrutare și contravaloarea cheltuielilor de transport. Or, în cazul refugiaților Ucraineni, aceste costuri nu există, aceștia aflându-se deja pe teritoriul românesc, căutând un loc de muncă. Poate cea mai importantă provocare pentru angajatori va fi aceea de a-și promova intențiile de angajare și condițiile în care se vor încheia raporturile de muncă. Observând interesul arătat de angajatorii români pentru refugiații ucraineni, estimez că numărul celor dispuși să lucreze pe teritoriul României este vădit mai mic față de cererea de pe piața muncii.
Refugiații veniți din Ucraina se află într-o stare fragilă din punct de vedere mental. Vor putea ei să fie integrați pe piața muncii?
Refugiații care intră în țară și care doresc să rămână pe teritoriul României își doresc să fie integrați în societate, își doresc independența financiară, cel puțin pe perioada conflictului din Ucraina. Or, pentru a fi integrat în societate trebuie, în primul rând, să ai un loc de muncă. În mod evident, fiecare migrant vine cu un bagaj de traume de neimaginat, iar pentru a le depăși va avea nevoie de ajutor. Din acest punct de vedere, nu am cum să nu observ felul exemplar în care organizațiile neguvernamentale, voluntarii și autoritățile s-au mobilizat pentru a le acorda sprijin.
Am discutat cu unii dintre reprezentanții companiilor care și-au manifestat intenția de a angaja refugiați ucraineni și sunt deschiși inclusiv să implementeze măsuri în vederea asigurării sprijinului emoțional. Una dintre aceste măsuri este suportarea costurilor ședințelor de psihoterapie destinate refugiaților ucraineni, dacă acestea doresc să apeleze la un astfel de sprijin.
Câtă susținere există din partea Guvernului pentru integrarea pe piața muncii a cetățenilor ucraineni?
Prin integrarea cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România angajatorii au de câștigat pentru că își ocupă poziții vacante din organigramă. Cetățenii ucraineni câștigă pentru că, prin angajare, îți asigură un venit și fac un pas spre integrarea în societate. Statul român câștigă. Pe lângă rezolvarea, în foarte mică măsură, ce e drept, a crizei forței de muncă de pe piața românească, taxele și impozitele aferente salariilor angajaților ucraineni vor fi venit la bugetul de stat. Iată, așadar că, prin angajare, pe lângă rezolvarea problemei umanitare generată de refugiați, statul român va câștiga din punct de vedere material. Din acest punct de vedere este salutar felul în care Guvernul României s-a mobilizat și a modificat într-un interval relativ scurt de timp normele legale pentru a permite accesul mai facil la piața forței de muncă.
Care este procedura de angajare a cetățenilor ucraineni în situația dată?
Ordonanța de Urgență aprobată de Guvern nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial ca să ne dăm seama care va fi efectiv procedura de angajare.
Este nevoie de o anumită pregătire și pentru echipele românești pentru a integra noii colegi, ținând cont de contextul sensibil în care aceștia ajung în România?
Românii sunt cunoscuți ca un popor primitor și empatic, exemplul cel mai bun fiind mobilizarea lor pentru a-i întâmpina la graniță pe ucraineni. Unii direct, implicându-se personal, alții indirect, prin donațiile făcute. Din acest motiv cred cu tărie că românii sunt pregătiți să extindă ospitalitatea de la granițe și în interiorul organizațiilor.
Cine sunt cetățenii care ajung în România în această perioadă – ucrainieni, dar și ruși (vârste, profesii, status profesional)?
Din păcate războiul din Ucraina i-a afectat pe toți locuitorii țării vecine, cetățeni ai acesteia sau persoane străine venite la muncă sau la studii. Drama acestor oameni nu cunoaște limite sociale, de vârstă sau de educație. Din acest motiv, cei care au ales să părăsească Ucraina fac parte din absolut toate păturile sociale și profesionale, de la pensionari la asistați social, de la simpli lucrători și până la persoane cu înaltă calificare profesională, bărbați, femei și copii deopotrivă. În orice caz, sunt convins că orice refugiat ajuns în România și care poate și dorește să muncească își va găsi cu siguranță un loc de muncă.
Urmărește România Liberă și pe Twitter, Facebook și Google News!
