O „bătălie cu flori” tradițională a avut loc sâmbătă la Nisa, în timp ce carnavalul anual al orașului din sudul Franței a continuat pentru a doua săptămână.
Artiștii aflați în aceste convoaie cu tematică animală, acoperite cu flori, au fluturat buchete în mulțime și au aruncat flori în public, cu muzicieni și dansatori alături de ei.
Aproximativ 3.000 de flori au împodobit fiecare dintre cele 16 convoaie, la aniversarea a 137 de ani de la parada florală care celebrează industria horticolă din regiunea Nisa, conform Reuters.
Mai multe convoaie cu flori au defilat la Nisa după ce mai multe restricții au fost ridicate în data de 2 februarie
O serie de restricții de sănătate au fost ridicate pe 2 februarie, permițând organizatorilor să primească încă 7.000 de spectatori în picioare într-o audiență cu 5.000 de persoane așezate.
Carnavalul de două săptămâni a atras aproximativ 200.000 de spectatori în anii precedenți și a fost un loc fix al orașului de pe Riviera Franceză de aproape 150 de ani.
În februarie e carnaval și la Nisa, nu doar la Veneția
Dacă e februarie, e Carnaval! După Veneția, mai există un oraș celebru pentru carnavalul său. Cel mai faimos carnaval din Franța și unul dintre cele mai spectaculoase din lume este cel de pe Coasta de Azur, din Nisa, atrăgând anual peste un milion de turiști, conform edifica.ro.
Desfășurat încă din Evul Mediu în cel mai vechi cartier al orașului, Promenade des Anglais, și suspendat în timpul Revoluției franceze și al Primului Imperiu Napoleonian, evenimentul a fost reluat în anul 1830, regulile fiindu-i stabilite definitiv în 1873. Festivitățile au loc înaintea Postului Mare al Paștelui, iar încununarea acestuia este Bătaia cu flori. Aruncate din carele alegorice de personajele îmbrăcate în cele mai fanteziste costume, florile, crescute în serele orașului, umplu cerul și pământul de mireasmă și culoare.
Prima ediție a Carnavalului de la Nisa, dezlănțuire a exceselor și celebrare a libertății, s-a desfășurat în anul 1294. Era pe vremea unui suveran care accepta acel „joie de vivre“ popular, contele Carol al II-lea, stăpânitorul regiunii provensale. De la epocă la epocă, spectacolul a luat chipuri diferite: bal mascat în Evul Mediu, petrecere venețiană în Epoca Luminilor. Abia în 1830, fastul s-a mutat în stradă, pe Corso Saleya, cu calești împodobite în onoarea suveranilor. Atunci, carnavalul a fost organizat ca un omagiu adus de cetățeni suveranului Carol-Felix, rege al Sardiniei și stăpânitor, în epocă, al viitoarei Riviere franceze.
De atunci și până în zilele noastre, carnavalul este onorat de prezența majorității familiilor princiare europene, ducii de Anjou și, apoi, cei de Savoia participând la carnaval încă din primele sale secole de existență, deloc deranjați de suspendarea reglementărilor juridice de bază sau de exagerările de tot soiul, permise în această perioadă. Fastul de la Nisa l-a inspirat pe însuși împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, să organizeze în 1888 un carnaval la Rio.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!
