Comisia Europeană a prezentat astăzi, în cadrul reglementării taxonomiei UE, un plan controversat de a cataloga energia nucleară și gazele fosile ca fiind sustenabile. Planul ar susține posibila redirecționare a sute de miliarde de euro pentru investiții private în energie regenerabilă către energie nucleară și în gaze fosile, accelerând criza climatică.
Plan de măsuri până în 2050
Pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiții private masive, susține Comisia Europeană. Astfel că scopul taxonomiei este de a ghida investițiile private către activitățile care sunt necesare pentru atingerea neutralității climatice.
Clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu stabilește dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru.
Scopul său este de a accelera tranziția, valorificând toate soluțiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție.
Decizia va schimba viitorul Europei
Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant.
Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat astăzi:
– Include activități economice suplimentare din sectorul energetic în taxonomia UE.
– Introduce cerințe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informații privind activitățile lor în sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare.
După ce va fi tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi va fi adoptat formal de Colegiul comisarilor, textul propus de Comisia Europeană va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, iar ambele instituţii ar putea formula obiecţii. În lipsa modificărilor, Legea va intra în vigoare din ianuarie 2023.
În martie 2021, şapte ţări din cadrul Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care au evidenţiat rolul important al energiei nucleare.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News!