Au trecut 100 de ani de la eliberarea Budapestei de către bravii oşteni de sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu. Asta după ce i-a binecuvântat Regina Maria, aflată în dreptul satului Tiszabo, împreună cu Regele Ferdinand. Aflate sub mandat internaţional, trupele româneşti l-au alungat pe Bela Kun de la conducerea statului maghiar. Astfel, primul regim bolşevic, din afara spaţiului sovietic, a fost învins. Doar o mână de români au mărşăluit prin Bucureşti, în apropierea Arcului de Triumf. La Muzeul Naţional de Istorie sunt prezentate 34 de fotografii din timpul momentelor eroice. Nu ştim dacă legenda punerii opincii pe Parlamentul de la Budapesta e adevărată, dar e un act simbolic întipărit în mintea celor care nu uită istoria şi faptele de glorie.
Banca Naţională a României a inscripţionat pe bancnota de 20 de lei chipul Ecaterinei Teodoroiu. În rest, pauză, de parcă am fi în afara oricăror legături cu trecutul.
Poetul naţional a profeţit degeaba „La trecutu-ţi mare, mare viitor“. Se pare că am coborât mai jos decât stadiul de colonie, părem apatrizi în propria ţară.
Frământaţi de treburile cotidiene, de cazul #Alexandra, uităm de timpurile eroice.
Peste tot se vorbeşte despre destructurarea statalităţii, despre eşecul domniei legii. Poate că percepţia publică n-ar fi atât de dezastruoasă dacă n-am fi intoxicaţi zilnic de informaţii explozive, care în scurt timp se sting ca un foc de paie.
Nu de puţine ori am explicat că laboratoarele secrete au declanşat războiul româno-român. Părem că nu mai avem încredere în nimeni şi-n nimic.
Marele Winston Churchill avea să recunoască odată că, atunci când nu ştie pe ce drum să meargă, ce soluţie să adopte la problemele curente, face digresiuni în istorie, de unde îşi ia soluţiile câştigătoare.
Oare cum, acum 100 de ani, românii au putut duce cu ei un spital de campanie, dotat cu toată aparatura vremii, duşuri colective, unde maghiarii să se poată spăla, şi chiar o brutărie ambulantă, din care se împărţeau pâini mulţimii flămânzite de un regim despotic bolşevic, iar astăzi nu se pot destructura reţelele de trafic de minori? Doar pentru ca partenerul strategic să nu sufere vătămări de imagine? Nu crede nimeni că bravii soldaţi americani nu s-au dedulcit la minorele noastre. Că doar Hans Klemm nu colindă ministerele de dragul „bilarităţii“? E clar că se doreşte punerea batistei pe ţambal. Cu ce preţ? Cu onoarea zdrenţuită şi cu un nou puseu de tensiune socială? Avea nevoie România de aşa ceva? Posibil că strategii din umbră, inchizitorii fricii şi răspândacii urii coc ceva prin laboratoare pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. E lesne de înţeles cine va fi beneficiarul noului asalt asupra României. Forţele progresiste amuşinează. Guvernul Dăncilă e acuzat pe nedrept, în condiţiile în care majoritatea liderilor din opoziţie, în frunte cu Klaus Iohannis, nu doresc să se implice în rezolvarea cazului din agenda zilei, ca nu cumva să sufere prejudicii de imagine.
Nu e sfârşitul lumii, doar o etapă tristă. Cel care a condus din umbră războiul româno-român e cel care orchestrează şi desantul de destabilizare instituţională, mai mult decât sigur. Nimeni nu crede că reţelele de trafic de persoane nu sunt cunoscute de către serviciile secrete, dar ele par să nu servească patria.
Cu atât mai mare e meritul lui Marian Oprişan, unul dintre puţinii oficiali care mai ţin stindardul de luptă sus, într-un judeţ în care crima organizată nu a cangrenat, ca-n alte părţi, corpul social.
Invitarea Laurei Bretan, solista care şi-a pierdut poziţia pentru Eurovision doar pentru opţiunile sale creştine, e minimă recunoaştere pentru cele rele săvârşite de adepţii corectitudinii politice. Faptul că oficialii vrânceni au inclus-o pe afişul de concert arată că încă nu ne-am pierdut cu firea.
Astăzi, pe timp de pace, avem mai mulţi generali decât pe timpul marelui şi bravului Eremia Grigorescu, care nu a lăsat inamicul să treacă spre Oituz.
Pierderea bătăliei de la Mărăşeşti a forţat Puterile Centrale să renunţe definitiv la acţiuni ofensive pe frontul român şi să treacă la defensivă. Obiectivele propuse – scoaterea României din război şi ajungerea în sudul Ucrainei – nu au putut fi atinse, graţie în primul rând rezistenţei eroice a forţelor române.
Revista TIME: „Apărarea frontului la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de români“
La sfârşitul războiului, generalul Kurt von Morgen consemna în memoriile sale: „Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta“. În imaginarul românesc, căpitanul Grigore Ignat şi generalul Eremia Grigorescu, precum şi eroina de la Mărăşeşti, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, rămân eroi care nu s-au îndoit de forţele ţăranilor plecaţi să-şi apere ţara.
N-am avut privilegiul de a cunoaşte niciun luptător din acea vreme, dar în mintea mea tranşeele erau săpate, de pe vremea când soldaţii mei de plumb luptau sub comanda mamei mele, Ileana, născută nu departe de frontul de luptă, cu 20 de ani după. A avut şi ea unchi şi bunici care s-au sfârşit la Mărăşeşti. La vârsta de 5 ani, am fost dus pentru prima oară la osuarul de la Mărăşeşti. Dintre cele 1.612 de schelete, cel puţin unul face parte din arborele meu genealogic. Cum aş putea să nu fiu prezent alături de oficialii care vor rândui cum se cuvine cinstirea gloriei? Doar creştinii ştiu cât de importantă e recunoştinţa.
Un popor fără istorie e decapitat. N-aş vrea să-mi pierd capul până nu mărturisesc toată dragostea mea de ţară, sinceră şi dezinteresată.
Evenimentele derulate în cadrul „Vrancea eroică“ vor culmina cu momentele de comemorare a eroilor din data de 6 august 2019 de la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, cu începere de la ora 19.00. După ceremonialul militar și religios, salve de tun și survol aerian, evenimentele de la Mausoleul Eroilor Mărășești vor continua cu un spectacol de comemorare, susținut de artiștii Gheorghe Zamfir, Laura Bretan, Paula Seling, Cristofor Aldea Teodorovici, Mihail Bucă, acompaniați de Orchestra Metropolitană București, dirijată de maestrul Daniel Jinga, și Corul Bizantin „Tronos“ al Patriarhiei Române.
În același timp, pe data de 6 august 2019, în municipiul Focșani va avea loc, cu începere de la ora 19.00, conferința „Să se ridice țara!“, susținută de actorul Dan Puric, iar de la ora 20.00 va avea loc transmisiunea în direct a momentelor de evocare de la Mausoleul Eroilor Mărășești.
