Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa de luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, începând cu data de 11 ianuarie 2022, precum şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an, de la 2,5%.
Banca Naţională a aprobat extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale.
De asemenea, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1%.
Politica BNR în pandemie
BNR a subliniat în comunicatul emis după şedinţa de politică monetară că are în vedere păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, depăşind valorile evidenţiate de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021.
BNR spune că determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale – chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare –, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste.
Incertitudini semnificative rămân, totuşi, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, precum şi modului de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, precum şi din situaţia blocajelor în lanţurile globale de producţie şi aprovizionare.
În acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, cel puţin pe termen scurt, în contextul tendinţei de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi prin potenţialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic şi de criza energetică şi de persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare.
Incertitudini şi riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021 şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.
Ce se întâmplă cu inflația?
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie şi la 4,3 la sută în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută şi la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la sută în luna septembrie 2021.
Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
Cum arată exporturile?
Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.
Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58 la sută pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la 12,9 la sută în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.
În şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an şi menţinerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an. Acestea decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 9 februarie 2022.
