Ministrul Securității britanic, Damian Hinds, spune că Marea Britanie trebuie să rămână în alertă după „trecerea” de la organizațiile teroriste globale care conduc comploturi la atacuri „autodirijate”.
Pentru Damian Hinds, mandatul guvernamental pe care îl deține este atât o onoare, cât și o povară.
Numit de Boris Johnson ministru al securității în august, zilele domnului Hinds sunt pline de interacțiuni cu agențiile de informații cu privire la nenumăratele amenințări cu care se confruntă britanicii.
„Subiectul este, evident, foarte greu și uneori chinuitor”, recunoaște Hinds, sugerând comploturile teroriste și materialele extremiste care îi sunt aduse pe birou.
„Uneori vezi și auzi lucruri pe care ți-ai dori ca nicio ființă umană să nu le vadă sau să le audă.”
Dar, pe de altă parte, adaugă el rapid, „este un mare privilegiu să lucrezi cu oameni minunați care fac lucruri uimitoare pentru a ne ține în siguranță”.
Timpul scurt petrecut în post a coincis deja cu două presupuse atacuri teroriste care au șocat Marea Britanie: uciderea deputatului conservator Sir David Amess și explozia din taxi în Ziua Comemorarii în fața Spitalului de Femei din Liverpool.
Într-un interviu rar pentru ziar, Hinds dezvăluie amenințările majore de securitate cu care se confruntă Marea Britanie, detaliază tendințele teroriste îngrijorătoare și numește țările cele mai ostile Regatului Unit.
Legătura dintre pandemie și terorism
În ultimii ani, Hinds a observat o tendință în ceea ce privește amenințarea teroristă cu care se confruntă Regatul Unit care, susține el, ar fi putut fi exacerbată de blocajele impuse pentru a opri răspândirea coronavirusului.
„Schimbarea”, așa cum a numit-o el, a venit de la organizațiile teroriste globale care au condus comploturi către atacuri „autodirecționate”, care sunt mult mai puțin coordonate la nivel central.
Schimbarea este nuanțată, argumentează el. Există încă organizații teroriste – nu în ultimul rând grupurile islamiste Isil și Al Qaeda – care poartă o amenințare. Nici actorii singuri nu complotează în întregime izolat – ar putea vorbi cu prietenii sau familia sau cu persoane care au aceleași păreri, notează Hinds.
11 state UE si Romania, criticate dur in raportul PE
Dar ultimii doi ani de măsuri de atenuare a pandemiei, care au obligat oamenii să stea acasă, luni întregi, ar putea fi alimentat radicalizarea ”din dormitor”.
Hinds a declarat pentru The Telegraph: „În mod clar, în mod logic, atunci când aveți mai mulți oameni care petrec mai mult timp în dormitorul lor la computer… veți obține o creștere a acea mică proporție de oameni pentru care aceasta este o călătorie întunecată.
„Și după cum știți, pe internet, dacă începi să faci astfel de spirale descendente, poți accelera rapid cu materialul pe care îl întâlnești și cu ceilalți oameni cu care poți intra în contact.”
Lui Hinds nu-i place expresia „lup singuratic” pentru a descrie astfel de amenințări. „Cred că îi face pe oameni să evoce uneori o anumită imagine a unui anumit tip de persoană, care nu este neapărat exactă”, argumentează el. Preferă sintagma „autoinițiat”.
Din martie 2017, poliția și serviciile de informații din Regatul Unit au perturbat 32 de comploturi teroriste „în fază târzie” – o cifră care a crescut în decembrie, ceea ce înseamnă un alt succes recent. Hinds speră că orice alte comploturi vor fi dejucate, dar știe că sunt imposibil de făcut garanții: „Mă tem că nu puteți spune că veți dejuca orice atac”.
Lista britanică a statelor ostile
Nu doar terorismul amenință securitatea Regatului Unit – luptele geopolitice pentru putere sunt în creștere.
Solicitat să numească cele mai flagrante națiuni ostile cu care se confruntă britanicii, Hinds a ales trei țări: China, Rusia și Iran. Acest triumvirat este același cu cel numit de Richard Moore, șeful MI6, în primul său interviu difuzat, acordat BBC luna trecută.
„Cele trei țări pe care vi le-am menționat au capacitatea fizică umană, au o mare prezență cibernetică, sunt capabile să se desfășoare la scară mare”, spune Hinds.
„Ele pot rula și rula operațiuni de informare și sunt implicate în mai multe moduri diferite. Adică, este dificil să vă ofer o listă cuprinzătoare, deoarece există atât de multe modalități potențiale.”
Acele amenințări, traduse în termeni profani, vă oferă o idee a amplorii: spioni la sol, atacuri cibernetice, soldați în așteptare, campanii de dezinformare.
Hinds folosește lista pentru a sublinia necesitatea actualizării legislației care se ocupă de spionii străini, care în unele locuri are mai mult de un secol.
Noua lege propusă de guvern împotriva amenințărilor de stat ar crea o nouă „schemă de înregistrare a influenței străine” pentru a ajuta la combaterea spionajului străin.
Hinds adaugă că Coreea de Nord este al patrulea stat ostil pe radar.
Și totuși, relația Regatului Unit cu aceste state ostile este complicată, nu în ultimul rând cu China, care va rivaliza cu America ca putere globală dominantă a secolului XXI.
Primul ministru a evidențiat o strategie în două direcții: continuarea angajării și a comerțului cu China, în timp ce a denunțat încălcările drepturilor omului și limitarea accesului acesteia la industriile sensibile din Regatul Unit.
Deci Hinds crede că companiile de stat chineze nu ar trebui să construiască centrale nucleare în Regatul Unit? El indică sprijin, deși nu o face în mod explicit. „Toate acestea sunt lucruri în care trebuie să ne asigurăm că avem apărări și protecții adecvate pentru securitatea noastră”, spune el, adăugând în același timp că este „dificil să codificăm asta exact în reguli empirice”.
Terorismul de dreapta și măsurile luate de britanici
Discutând despre natura amenințării teroriste, Hinds explică clar că este îngrijorat că extremismul de dreapta în Marea Britanie este în creștere.
„A existat o creștere a terorismului de extremă dreaptă”, spune el. „Mai mulți tineri care intră în programul Prevent au o mentalitate de extremă dreapta.”
Dar el continuă: „Terorismul extremismului islamist rămâne totuși o amenințare puternică. Și avem, de asemenea, destul de multe persoane pe care le-ai putea descrie ca având un fel de mentalitate mixtă, neclară sau instabilă.
„Uneori [ea] caută să flirtreze cu ideologii diferite, grupuri diferite, uneori aparent care se exclud reciproc – tipuri foarte, foarte diferite de ideologie.”
Programul Prevent, care urmărește să împiedice, în principal, radicalizarea tinerilor, a fost criticat în unele părți. Este în curs de revizuire ordonată de guvern, în dezbaterea publică fiind auzite solicitări pentru orice, de la perfecționări semnificative până la o revizuire totală a abordării.
Dar Hinds își apără realizările. „Ceea ce oamenii nu văd și nu pot vedea sunt toate poveștile de succes ale Prevent”, spune el, remarcând operațiunea „la scară mare”.
Situația din Kabul a captat în mare măsură primele pagini ale Regatului Unit de la retragerea tulburătoare a Occidentului în august.
Cu toate acestea, cu talibanii din nou la conducere la două decenii după ce au fost forțați să plece după atacurile din septembrie 2001, ce risc există acum pentru Regatul Unit?
„Trebuie să vedem în mod evident ce se întâmplă în Afganistan în viitor”, a spus Hinds, oferind o notă finală de precauție.
„În mod clar, a fost o sursă de risc uriaș în trecut și trebuie să fim vigilenți în privința asta în viitor.”
