În timp ce era tratat de tuberculoză într-un sanatoriu din Austria, autorul unor romane ca „Procesul” sau „Metamorfoza” l-a rugat pe prietenul său apropiat, Max Brod, să distrugă toate textele şi scrisorile sale.
După moartea lui Kafka în 1924, Max Brod, evreu născut la Praga, a simţit că nu poate duce la îndeplinire dorinţa prietenului său. În 1939, el părăseşte Cehoslovacia invadată de nazişti şi pleacă în Israel având în valiză textele lui Kafka.
Ulterior, Max Brod a publicat multe lucrări ale scriitorului şi a contribuit la celebritatea postumă a lui Kafka, unul dintre cei importanţi reprezentanţi ai literaturii universale ai secolului XX.
Însă moartea lui Brod, în 1968, a marcat începutul unei „povestiri kafkiene” privind soarta acestor arhive, potrivit purtătorului de cuvânt al Bibliotecii naţionale din Israel , Vered Lion-Yerushalmi.
Această comoară literară a fost în parte furată înainte de a fi pusă în vânzare în Germania. Din martie 2008, Biblioteca Naţională Israeliană se luptă pentru a reuni întreaga colecţie şi a o păstra în în ţară, a informat preşedintele instituţei David Blumberg, la o conferinţă de presă.
În mai, în urma deciziei unui tribunal german, Berlinul a predat textele şi manuscrisele care ar fi fost furate în urmă cu zece ani de la Tel Aviv şi care fuseseră vândute Arhivei literare germane din Marbach şi unor colecţionari privaţi. Alte piese ale acestei arhive au fost găsite în frigiderul unui apartament părăsit din Tel-Aviv, sau în seifurile bancare din acest oraş.
O ultimă piesă a fost găsită într-un seif situat la sediul băncii elveţiene UBS, din Zurich. Însă o decizie recentă a permis Bibliotecii Naţionale Israeliene să aibă acces la ultima piesă al acestui puzzle kafkian.
Majoritatea documentelor găsite au fost deja publicate de Brod, dar corespondenţa dintre ce doi prieteni şi alte însemnări, jurnale intime şi reflecţii ale lui Kafka au fost în sfârşit recuperate, fiind considerate elemente preţioase pentru a dezvălui personalitatea marelui scriitor.
