5.2 C
București
miercuri, 4 decembrie 2024
AcasăSportFotbalCultura memoriei, esențială pentru performanța în fotbal și sport

Cultura memoriei, esențială pentru performanța în fotbal și sport

Recent, Federația România de Fotbal a organizat dezbaterea „ Cultura Memoriei în Fotbal. Abordări, instrumente, perspective”.
O temă care a fost aleasă pentru a încununa proiectul „ Football makes history”- „ Fotbalul face istorie”, ce se desfășoară în România de aproape doi ani.

Muzeul Sportului din București a găzduit acest eveniment. Printre participanți s-a numărat Sergiu Laurian Lupu, scriitor, autor al cărții „ Pentru cine s-a cântat imnul? Fotbal sub tricolor în secolul XX”, o veritabilă cronică fotbalistică românească a secolului XX.

De asemenea, au fost prezenți Cristian Ghiță, subsecretar de stat în Ministerul Sportului, Siegfried Thiel, redactor-șef Banater Zeitung și Levente Balint, responsabil pentru relațiile cu presa al Ripensiei Timișoara. Discuția a fost moderată de Florin Șari, manager de responsabilitate socială al FRF.

„ Sportul este un fenomen fundamental social, nu există sport făcut de unul singur. Sportul este un ansamblu de reguli, reguli asupra cărora convenim. Dacă fiecare și-ar face propriile reguli, nu ar fi mai sport, ar fi cu totul altceva. Elementul de competiție face parte integrantă din sport atunci când suntem în raport cu celălalt, chiar și când facem jogging, ne comparăm cu alții.

Sportul este un fenomen al emoțiilor și emoțiile se leagă constitutiv de memorie, asta spun psihologii. Emoțiile pe care le simțim când susținem o echipă, emoțiile pe care le avem când noi înșine facem sport, în orice alt context, ne leagă de locuri, ne leagă de alți oameni(…)
În schimb, dacă vorbim despre scopul pe care noi îl urmărim în viitor, vorbim de părțile acestea foarte ușor cuantificabile, spre exemplu numărul de medalii.”, spune Cristian Ghiță.

Emoțiile nu pot fi prinse într-o strategie națională de dezvoltare a sportului, deși sunt importante, dar pot fi regăsite în strategiile de pe plan local, mai adaugă oficialul din minister.

Regele Mihai I al României afirma în excepționalul discurs din 25 octombrie 2011, din Parlamentul României: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie”. Nici sportul nu poate exista fără memorie.

„ Dar ce este memoria? Proces psihic de reflectare a experienței anterioare, de fixare, de întipărire și păstrare, de recunoaștere și reproducere a imaginilor senzoriale, ideilor, stărilor afective sau a mișcărilor din trecut (…)

În concluzie, memoria este un jurnal intim pe care-l purtăm mereu cu noi(…)”, a declarat scriitorul Sergiu Laurian Lupu.

„ Ripensia s-a înființat în 1928, dar a fost reînființat în 2012 de un grup de entuziaști timișoreni.(…) Suntem primul club care s-a constituit într-o formă organizatorică inedită și specială, practic am crescut de jos. Este un grup care nu a beneficiat timp de 9 ani de la reînființare de nici un fel de fonduri publice. Clubul s-a bazat numai pe sprijinul membrilor lui, pe încasările generate. Urmează principiile și modul de gândire al anilor 20-30, precum și valorile create de Ripensia atunci(…)

Este foarte interesant cum sub culorile unui club s-au regăsit atâtea minorități, începând cu maghiari, continuând cu germani, sârbi, iar această diversitate se regăsește și astăzi în Ripensia Timișoara”, a spus Levente Balint, jurnalist și comunicator al Ripensiei Timișoara.

Prima victorie a României cu 2-1, chiar în primul meci de fotbal, disputat la Belgrad, în 8 iunie 1922, contra Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor este rodul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, dar, paradoxal, al minorităților care au venit România Mare.

Cultura memoriei în fotbal începe în România cu meciul de la Belgrad din 8 iunie 1922 cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor


„ Dacă vrem să punctăm, ne putem întoarce la 1922, acel moment extrem de important și am avut marea surpriză ca această echipă națională care a fost prezentă la Belgrad avea doar un român, vestitul Aurel Guga, un caracter excepțional și care avea darul de a însufleți orice echipă în care participa și 10 din minoritățile care existau în România. Erau maghiari, germani, evrei, grupul era foarte eterogen, dar asta avea și o explicație cronologică pe undeva.

Fotbalul și sportul în România au crescut exponențial în momentul în care s-a realizat România Mare, din decembrie 1918. Cu o participare extrem de importantă a sportivilor care veneau din Transilvania și care aveau în spate o educație și o școală sportivă care ținea mai mult de centrul Europei decât de Balcani.

Ei au contribuit esențial la creșterea sportului în România.”, conchide Sergiu Laurian Lupu.
Memoria și istoria împing marile echipe către noi victorii.

Așa se explică cum echipe ca Real Madrid sunt mereu cu mâna pe un trofeu sau cum naționalei Franței i-au luat 68 de ani pentru a fi campioană mondială din cauza grupului restrâns de echipe ce luaseră trofeul suprem în fotbal.

Cultura memoriei este, în concluzie, esențială pentru a obține performanță în fotbal și sport.

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

România, cea mai scumpă piață spot din UE, în luna noiembrie

De la începutul anului până în prezent, România a ocupat locul 3, în topul celor mai scumpe piețe spot din UE, după Irlanda și...

Ilie Bolojan: PNL este un partid responsabil, care susţine parcursul pro-european

Ilie Bolojan le-a recomandat alegătorilor PNL să o voteze pe Elena Lasconi Liberali au decis prin vot, susţinerea candidaturii Elenei Lasconi în turul al doilea...

Căpitanul lui Ipswich a refuzat să poarte banderola curcubeu! Explicația clubului și reacția publică

Sam Morsy, căpitanul echipei Ipswich Town, a ales să nu poarte banderola în culorile curcubeului, folosită pentru promovarea diversității în etapa recentă din Premier...
Ultima oră
Pe aceeași temă