PNRR a fost aprobat, joi, de către Consiliul Uniunii Europene. „Miniștrii de Finanțe UE s-au reunit într-o ședință ECOFIN și au dat avizul fără întrebări sau alte observații”, a declarat Florin Cîțu. Planul Național de Redresare și Reziliență al României valorează 29,2 miliarde de lei.
În urmă cu o lună, Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României. Următorul pas, conform regulamentului, a fost ca reprezentanții Comisiei să transmită planul aprobat către Parlamentul European și către Consiliul UE, pentru analiză și aprobare. Odată cu avizul Consiliului UE, pe care l-am primit joi, PNRR-ul României a fost adoptat și poate fi implementat. Practic, acesta a fost ultimul pas pentru demararea procedurii de acces la prima tranșă de finanțare.
În evaluarea PNRR, Comisia a ținut cont de 11 criterii ce au vizat următoarele aspecte:
- măsurile au un impact pe termen lung;
- măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
- pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
- planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
- planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
- planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.
PNRR-ul României a fost aprobat. Ce urmează de acum încolo
Planul Național de Redresare și Reziliență a primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene, iar acum urmează implementarea acestuia.
Câți bani primim
Din această sumă, 41% reprezintă bani pentru investiții și reforme privind mediul și tranziția „verde” iar 21% reprezintă bani pentru digitalizarea României. Aceste sume vor fi acordate în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.
Planul Național de Redresare şi Rezilienţă al României valorează 29,2 miliarde de euro.
Când va fi virată prima tranșă
Florin Cîțu a precizat că tot ceea ce ținea de Comisia Europeană a fost făcut. „Urmează implementarea PNRR și ar trebui ca în decembrie să avem primii bani din PNRR. Ordonanța este deja dată, trebuie să dăm un HG. Unele acte se pot face în Parlament, dacă n-o să avem Guvern, printr-un proiect de lege. Nu este nicio problemă”, a declarat Florin Cîțu. Prima tranșă de bani este în valoare de 3,8 miliarde de euro.
Pe ce se vor duce banii din PNRR
Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt împărțite în felul următor:
Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro
- 1630 km construiți de rețele de apă
- 2470 km construiți de rețele de canalizare
- conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare
Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro
- plantate 45.000 de hectare de pădure
- 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic
Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro
- ţinta de 55% grad de reciclare în 2025
- 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului
Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro
- 434 km de autostradă construiți
- 52 stații electrice construite
- 625 hectare de perdele forestiere
- implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”
- înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026
- 311 km de cale ferată modernizată
- 110 km de cale ferată electrificată
- 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare
- 12,7 km de rețea nouă de metrou
- 32 de trenuri noi de metrou
Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro
– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic
– 2000 clădiri publice reabilitate
Energie – 1,62 miliarde de euro
– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon
– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică
Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro
– legarea ministerelor într-o singură rețea
– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică
– 300.000 de funcționari publici instruiți digital
– internet de mare viteză în 790 de sate
Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro
– creştere venituri colectate cu 3% din PIB
– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
– pensii speciale limitate
– sistem nou de pensii cu indexare automată
Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro
– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă
– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri
Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro
– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale
– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural
– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)
– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice
Turism şi cultură – 200 milioane de euro
– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare
– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate
-15 destinații turistice verzi certificate
– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc
Sănătate – 2,45 miliarde de euro
– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate
– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți
– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
– 10 unităţi medicale mobile
România Educată – 3,6 miliarde de euro
– 50 de şcoli noi
– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier
– 20.000 locuri de recreere şi lectură
– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
– 1175 SMART LAB-uri
– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate
-10 centre de învăţământ dual
