Recent, primarul general Gabriela Firea a anunţat că interzice maşinile sub Euro 3 într-un perimetru delimitat într-o zonă centrală a Capitalei, în timp ce maşinile de la Euro 3 în sus, neînmatriculate în Capitală sau în Ilfov, vor avea acces în acest perimetru pe baza plăţii unei viniete.
Edilul s-a prevalat, pentru a lua această măsură, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, anul viitor, de faptul că există o cauză de infringement privind poluarea Bucureştiului, pe care trebuie să o rezolve. Realitatea este diferită. Există, într-adevăr, o cauză de infringement, dar ea se referă la poluare, inclusiv cea fonică, nu este ţintită pe norma Euro a maşinilor mai vechi.
Din câte ştiu, verificări făcute în diferite regiuni din Capitală au demonstrat că principala cauză a poluării nu sunt maşinile mai vechi de Euro 3, ci resturile de materiale de construcţii. Astfel, în zona cartierului Ghencea, pulberile ridicate în atmosferă de vânt în unele zile, de la lucrările de construcţii făcute la limita dintre Militari şi judeţul Ilfov, acoperă cerul.
Mai apoi, lucrările pentru construirea parkingului subteran de pe Bulevardul Decebal duc la formarea unui masiv grup de reziduuri, care sunt aruncate de constructori undeva, spre Groapa Glina. Din nou: în zilele când bate vântul, aceste mizerii se ridică până la cer. Sectorenii din Trei mulţumesc pentru binefacere.
Dacă tot vorbim despre regulile europene, atunci să o facem cum trebuie. Regula europeană este că, atunci când depozitezi astfel de reziduuri, o faci acolo de unde harta de vânt a oraşului arată că ele nu sunt aduse înapoi în aerul urban. Lucrurile stau exact invers în acest caz.
Tot la capitolul norme europene, aşa cum am mai scris şi în alte dăţi: Bucureştiul are încă din anul 2005 o hartă de zgomot care indică, pentru orice edil responsabil, introducerea de panouri fonoabsorbante pe căile de rulare care depăşeşsc un anumit număr de decibeli zgomot, cum sunt cele cu trafic rutier intens. De asemenea, continuarea modernizării ramelor tramvaielor.
Am mai dat acest exemplu: pe Herrengasse, în centrul Grazului, miroase a iarbă proaspăt cosită. Dacă stai relaxat la o măsuţă, să bei bere, pe trotuar, şi simţi un vânticel că te bate la spate, să ştii că trece un tramvai albastru, clasic, aparent bătrâior, dar care, dacă te uiţi la el cu mai multă atenţie, descoperi că este ultraacesorizat şi supersilenţios. Acesta este drumul de urmat.
Să trecem acum la costurile politice şi de imagine. Gabriela Firea a dat un număr imens de vouchere de biciclete şi trotinete şi nu a făcut piste dedicate, pe care aceste vehicule să şi circule. Aceasta se plăteşte electoral. În acest moment, numărul tot mai mare de trotinete electrice devine un pericol pentru şoferi, oricât de prudenţi ar fi aceştia, aşa cum am explicat într-o opinie anterioară. Aceasta se plăteşte de asemenea electoral.
Tot electoral se va plăti atunci când termoficarea, aflată în faliment, aşa cum am scris de mai multe ori, nu va mai putea să livreze agent termic oraşului. Nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla la iarnă, atunci când (Doamne fereşte!) caloriferele bucureştenilor vor rămâne reci şi afară vor fi -20 de grade. Celsius.
Este exact momentul când ar trebui să intre în vigoare ideea cu interdicţia pentru maşinile sub Euro 3. Cel mai prost moment, pentru că în primăvară urmează alegerile locale. Cea mai proastă idee, pentru că este ţintită pe bucureştenii mai fără dare de mână, care ar putea să voteze fix candidatul PSD.
Plus că felul cum este delimitat perimetrul central bucureştean de interdicţie este de-a dreptul comic. Porneşte de la Piaţa Victoriei, continuă cu Iancu de Hunedoara – şos. Ştefan cel Mare, cârmeşte la dreapta, inexplicabil, pe Polonă, apoi la stânga, pe strada Mihai Eminescu, o ia razna pe Traian, apoi pe Bd. Nerva Traian, spune bună ziua Sectorului 4 cu Bd. Gheorghe Şincai, via Lânăriei, apoi Şerban Vodă, Bd. Mărăşeşti, Mitropolit Nifon, Bd. Libertăţii – 13 Septembrie – Izvor – Haşdeu – Vasile Pârvan – Berzei – şi retur la Piaţa Victoriei, prin Buzeşti, inclusiv limitele perimetrului. De ce aşa? Nimeni nu pricepe.
Nemulţumită că nu a avut reacţie de la bucureşteni, aflându-ne în timpul concediilor de vară, pentru ca incendiul să fie şi mai mare, Gabriela Firea a revenit, spunând:
„Aceste maşini nu vor mai avea ce căuta în Bucureşti şi într-o zi nu vor mai avea ce căuta. Începem cu zona centrală pentru că aşa este normal, aşa este european, şi aşa s-a întâmplat în toate capitalele. Dar dacă noi acum căutăm unde vor parca cei care au maşini care ne omoară, adică non Euro, 1 şi 2, şi noi să le găsim lor loc de parcare (…) Eu zic că nu ăsta este sensul. Sensul este de a da un avertisment celor care au aceste autoturisme, că azi nu mai pot să intre în centru, dar uşor- uşor, făcând atât de rău oraşului, lor, şi semenilor, nu prea mai au voie să circule.”
Aha, deci intenţia edilului este să le interzică în tot oraşul… ştie doamna Firea câte maşini sub Euro 3 sunt înmatriculate în Bucureşti? Dar câte maşini sub Euro 3 circulă în Bucureşti, în total? Va afla lesne care va fi impactul acestei măsuri la alegerile locale de anul viitor. Dar după ce va înmulţi cu trei, pentru că proprietarii respectivi mai au soţii, copii, mame, bunici, mătuşi.
Să mai discutăm acum şi despre un alt aspect, despre care am mai scris, de-a lungul timpului, şi când a fost vorba despre taxa auto. Există maşini Euro 2 care sunt mai bune şi mai prietenoase cu mediul decât destule maşini Euro 3 sau Euro 4, iar acesta este un lucru pe care îl ştie orice şofer.
În fine, Gabriela Firea ar mai trebui să ţină cont de un aspect: dacă nu mai are bani la buget, pentru că Guvernul nu îi dă banii pe care îi aşteaptă, ideea de a trage aceşti bani lipsă de la bucureşteni este total neinspirată – şi nu mă refer aici la costurile politice incluse.
Poate că edilul se bazează pe nişte calcule, care îi indică faptul că, din taxele şi amenzile percepute localnicilor Capitalei şi vizitatorilor acesteia, va face bani frumoşi. Calculele pur matematice însă aici nu dau un rezultat demn de un studiu de impact. Este o chestiune echivalentă relaţiei dintre cerere şi ofertă, care ţine de o serie de factori imponderabili incluşi.
Spre exemplu, foarte mulţi bucureşteni care vor primi amenzi – şi nu numai, ar putea să nu plătească amenda. Indiferent care va fi efectul final asupra lor, banii pe care scontează Gabriela Firea nu vor ajunge la timp.
Aşa se întâmplă când înfiinţezi 20 de companii municipale inutile, îţi pui acolo o pletoră întreagă de clientelă politică şi economică şi dansezi pe bani. Când s-a terminat petrecerea, eşti amendat.
