În Estonia au loc alegeri prezidențiale în câteva zile, însă candidații nu s-au înghesuit în coada către funcția de șef de stat. Momentan nu există candidați pentru alegerile din data de 30 august, când normal în această perioadă ar fi trebuit să fie în plină campanie electorală. Criticii spun că, atât timp cât Parlamentul alege președinte, calculele politice sunt puse înainte de orice.
Potrivit sondajelor, dacă șeful statului ar fi ales prin vot direct, atunci actualul președinte Kersti Kaljulaid ar fi la al doilea mandat de 5 ani. Kaljulaid este preferată într-o proporție de 37%, în timp ce 51% dintre cei chestionați au plasat-o în top 3 oameni pe care i-ar alege în funcția de președinte.
În Estonia, președintele are rolul de a retrimite la Parlament proiecte de lege, dacă se consideră că au nevoie de modificări. De asemenea, acesta este reprezentantul statului în delegațiile din străinătate. Kaljulaid a declarat în repetate rânduri că își dorește și un al doilea mandat, însă potrivit sistemului alegerilor prezidențiale ale țării, cei 101 membri ai Parlamentului vor decide cine va fi următorul șef de stat. Ba mai mult, candidații au nevoie de sprijinul deputaților. Un partid poate desemna un candidat cu 21 de voturi, proces care va începe joi (26 august). Pentru a câștiga apoi primul tur, care are loc luni (30 august), un candidat trebuie să obțină 68 din 101 voturi (o majoritate de două treimi).
