Principalul partid de opoziție, PSD, a reușit să crească față de rezultatul obținut la alegerile din decembrie (28.90%) și să depășească 30 de procente. Potrivit graficului prezentat, intenția de vot pentru PSD era de 25,5% în mai 2019.
La rândul său, PNL a crescut aproximativ un procent față de rezultatele obținute în urmă cu jumătate de an, de la 25,19% (la Camera Deputaților), respectiv 25,58% (la Senat) până la 26,6%. În mai 2019, 27,6% dintre români i-ar fi ales pe liberali.
Cea mai importantă scădere este înregistrată de USR PLUS – 13,2%, cu peste două procente pierdute față de rezultatul alegerilor 15,37% la Camera Deputaților, respectiv – 15,86%, la Senat. În mai 2019, USR se afla la 16,5% din intențiile de vot.
AUR, în creștere
Cea mai mare, dar și îngrijorătoare creștere a fost înregistrată de AUR. Formațiunea se află la 14,2% din intențiile de vot, crescând de la 9,08% – voturi primite în 6 decembrie la Camera Deputaților, respectiv 9,17% – la Senat. În mai 2019, AUR nu fusese încă format.
De altfel, la sfârșitul lui iunie, prima parte a cercetării INSCOP arăta că 59,5% dintre români ar fi votat un partid naţionalist, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională. Alți 34,8% au răspuns negativ.
Dintre cei care au răspuns că ar susţine un partid naţionalist care promovează valorile religioase şi familia tradiţională:
– 61% au spus că nu ar mai vota un astfel de partid în cazul în care acesta ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din Uniunea Europeană;
– 75% au spus că nu ar vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune apropierea României de Rusia;
– 70% au precizat că nu ar mai vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune restrângerea drepturilor minorităţilor naţionale.
În ceea ce privește datele publicate ieri, acestea arată că Pro România și PMP se află în continuare sub pragul electoral, cu 4,3, respectiv 2,8% din intențiile de vot.
„(…) două treimi dintre aceştia, deşi sunt adepţii apărării intereselor naţionale, cred că ieşirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naţionale ale ţării noastre. Aparenta disonantă scoate în evidenţă faptul că majoritatea românilor consideră că, dacă restul ţărilor europene îşi urmăresc şi propriile interese naţionale, este legitim ca şi românii să îşi dorească acelaşi lucru pentru ţara lor. Există însă o conştientizare raţională clară a faptului că ieşirea din UE ar afecta interesele naţionale”, a precizat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac.
Scăderea partidelor din coaliție
Ștefureac susține că partidele aflate în coaliția de guvernământ ar fi trebuit să fie pe un val de creștere în acest moment.
„În mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit să aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute în alegeri. Situația este însă diferită, partidele, aflate la putere având o intenție de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Explicațiile sunt mai multe de la climatul de neîncredere determinat de pandemie, până sincopele activității guvernamentale”, a explicat Ștefureac.
Datele din iunie 2021 sunt extrase din sondajul „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, realizat la comandă think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metodă de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda interviurilor telefonice, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
