22 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăAlegeri 2016Volumul creditelor restante, la minimul ultimilor doi ani

Volumul creditelor restante, la minimul ultimilor doi ani

Volumul creditelor restante s-a redus, în noiembrie, cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 26,8 miliarde lei, şi cu 0,5% faţă de octombrie, ajungând la nivelul minim în ultimii doi ani şi jumătate, după ce a scăzut şapte luni consecutiv, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. În octombrie, restanţele la credite se situau la 26,96 miliarde lei, iar în noiembrie anul trecut erau de 34,08 miliarde lei.

În definiţia BNR, creditele restante se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.

Raportat la finalul anului trecut, volumul restanţelor s-a redus cu 18%. Nivelul creditelor restante a coborât treptat şapte luni consecutiv până în noiembrie incusiv, cu un ritm lunar de 0,5%, în timp ce rata restanţelor a ajuns la 12,43%.

"Această evoluție a fost determinată de declinul ratei restanțelor la credite pe segmentul RON, de la 11,8% în octombrie la 11,6% în noiembrie. Pe de altă parte, pe segmentul creditelor în valută rata restanțelor a crescut ușor, de la 13% în octombrie la 13,1% în noiembrie. Totodată, statisticile BNR indică stagnarea ponderii depozitelor în RON în totalul depozitelor la 63% în noiembrie (din care 32,9% la vedere, pondere în ușoară urcare de la 32,6% în octombrie)", se arată într-o analiză a Băncii Transilvania semnată de senior economistul Andrei Rădulescu.

Depozitele în valută, care reprezintă 37% din totalul economiilor, înregistrează o creștere mai mare a ponderii celor la vedere, de la 28,4% în octombrie la 29,2% în noiembrie.

Ponderea depozitelor pe termen lung în totalul economiilor, însumând valuta şi moneda naţională, s-a diminuat de la 69% la 68.5%, pe fondul declinului ratelor de dobândă, care determină populația și companiile să se orienteze spre alte instrumente financiare ori către consum.

"Statisticile băncii centrale confirmă continuarea procesului de refacere, consolidare și însănătoșire a sectorului bancar, puternic afectat de valurile Marii Recesiuni. Cu toate acestea, atragem atenția cu privire la faptul că, după intensificarea determinată de recomandarea băncii centrale (în primăvara acestui an), în perioada recentă se notează o temperare a procesului de curățenie a activelor din sectorul bancar (ritmul lunar de scădere a restanțelor la credite s-a atenuat la doar 0.53% în noiembrie)", se spune în analiză.

Rădulescu se aşteaptă în continuare la scăderea ratei restanțelor la credite și a ratei creditelor neperformante, pentru consolidarea sistemului bancar şi relansarea creditării şi investiţiilor în economie.

"Conform scenariului central de previziune actualizat recent creditul neguvernamental total ar putea crește cu 2,1% an/an în 2015 și cu 5,1% an/an în 2016. Acest scenariu este susținut de deciziile recente și perspectiva politicii monetare (în România, dar și în Zona Euro), cu impact pentru nivelul costurilor de finanțare (la minime istorice), premisele de relansare a investițiilor publice și de majorare a veniturilor populației, dar și perspectiva lansării unui nou model de business în sectorul bancar", concluzionează analiza BT.

Cele mai citite

Rusia – Ucraina, ziua 781. Rusia susține că “Formula de pace” va avea succes dacă Occidentul oprește livrările de arme pentru Ucraina

"Formula de pace" va avea succes dacă Occidentul oprește livrările de arme pentru Ucraina, susține purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria...

Candidata naționalistă Gordana Siljanovska – Davkova este favorită în turul al doilea al alegerilor în Macedonia de Nord

Gordana Siljanovska - Davkova, candidata opoziției naționaliste din Macedonia de Nord, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale și are șanse mari să câștige...

Românii cotizează 35 de ani la pensie și primesc bani mai puțin de 12 ani

România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE, de 76,6 ani, potrivit Eurostat. Țara noastră este urmată în acest clasament doar de...
Ultima oră
Pe aceeași temă