România s-a schimbat profund de la căderea comunismului, în ciuda faptului că mai există multe de făcut până să ajungem la nivelul ţărilor cu democraţie consolidată. Dacă am trecut în revistă marile aberaţii din timpul lui Ceauşescu, trebuie să spunem şi care sunt principalele transformări ale ultimilor 25 de ani.
1 – Aderarea la Uniunea Europeană. Înainte de 1989, eram în Europa doar geografic, acum accesul liber la piețele europene este un fapt real.
2 – Statutul de membru al NATO. Schimbarea de paradigmă în ceea ce privește securitatea națională este totală, România aflându-se sub scutul aliaților occidentali.
3 – Libera circulație. Fie că a petrecut un all inclusive la un resort turcesc, fie că urmează să încheie o afacere la Dubai sau Londra, orice român poate trece granițele României fără birocrație sau vize.
4 – Proprietatea privată. Chiar dacă greu sau cu erori, case, terenuri, bunuri confiscate de comuniști au fost date foștilor proprietari. Sau sunt în curs.
5 – Inițiativa privată. Abolită de comuniști, ea s-a dezlănțuit sub diverse forme (traficul cu blugi din anii ’90) până s-a consolidat sub forma apariției unor mari investitori, cum ar fi Renault, Mercedes, OMV.
6 – Acces la credite. Chiar dacă uneori dobânzile sunt mari, iar comisioanele arbitrare, populaţia are acces ușor la diverse surse de finanţare.
7 – Posibilitatea de a alege. Înainte exista o singură maşină Dacia, azi îţi poţi lua un Bentley.
8 – Libertatea cuvântului. Nimeni nu mai trebuie să vorbească în șoaptă, bancurile despre Ponta sau Băsescu pot fi spuse liber și cu voce tare.
9 – Libertatea justiţiei. Mai ales în ultimii ani, tot mai mulți politicieni, oficiali din administrație sunt anchetați și chiar arestați.
10 – Multitudinea surselor de informare. Orice putere încearcă tentația de a controla, manipula chiar. Diversitatea surselor de informații – ziare și televiziuni – asigură însă pluralitatea opiniilor.
11 – Accesul la Internet. Oricine se poate face auzit folosind rețelele de comunicare gen Facebook.
12 – Deschiderea universitară. Au apărut numeroase noi instituții de învățământ, dar realizarea cea mai mare o reprezintă apariția unor noi specializări universitare.
13 – Studiul în străinătate. Se estimează că jumătate de milion de cercetători activează în afara României și zeci de mii de tineri sunt studenți în Occident.
14 – Bunuri de larg consum. Accesul populației este simplu, oferta foarte bogată, iar în ultima vreme prețurile au făcut foarte accesibile computerele, frigiderele, mașinile de spălat.
15 – Armonizarea legislației cu cea europeană. A fost un salt uriaș înainte și a schimbat peste noapte unele reglementări nedemocratice sau care se făceau doar în favoarea unor grupuri de interese.
16 – Liberul acces la informații. Instituții ale statului care funcționau netransparent sau care erau inaccesibile au fost nevoite – prin lege – să se pună la dispoziția cetățenilor și să ofere acestora răspunsuri și documente într-un timp dat.
17 – Varietatea posibilității de petrecere a timpului liber. Sigur că există voci care acuză faptul că „tinerii din ziua de azi s-au stricat”, dar să nu uite că singurul mod de socializare înainte de ’89 era la un film sau o înghețată. Acum există cluburi, concerte, baruri…
18 – Accesul la o viață culturală diversă. În urmă cu 7 ani, Sibiul a devenit capitala culturală a Europei. Numărul de concerte, piese de teatru, premiere, festivaluri depășește 100, anual, fapt remarcabil pentru o urbe care în urmă cu un sfert de secol era condusă de fiul lui Nicolae Ceaușescu – Nicușor.
19 – Influența celor care au migrat. Se estimează că 4 milioane de români trăiesc dincolo de granițele țării, cei mai mulți plecând după Revoluție. Majoritatea lor au trimis în țară sume uriașe de bani, dar și un comportament, o atitudine occidentală. Ei au fost artizanii alegerii în luna noiembrie a lui Klaus Iohannis în funcția de șef al statului în detrimentul unui contracandidat considerat a fi susținut de către baronii corupți din PSD.
20 – Democraţia. Consolidată, este imposibil de crezut că ne mai putem întoarce în comunism, dincolo de nostalgia unora.
21 – Schimbarea mentalității. Faptul că locuitorii celei mai sărace țări a Europei, etichetați adesea ca intoleranți, ortodocși până în măduva oaselor, au ales un președinte neamț, protestant, reprezintă o schimbare pozitivă în gândirea colectivă a poporului.
