Directorul general al clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Marius Bucuroiu, Daniel şi Nicolae Capră, toţi trei acţionari ai clubului, şi alte patru persoane au fost reţinuţi, marţi seară, de procurori în dosarul privind infracţiuni cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.
Potrivit şefului DIICOT Ploieşti, procurorul Ionuţ Botnaru, procurorii au emis, marţi seară, ordonanţe de reţinere pe numele a şapte persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul în care conducerea clubului de fotbal Petrolul Ploieşti este suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 15.400.000 de euro.
Printre cei reţinuţi se numără acţionarii principali ai clubului de fotbal ploieştean, fraţii Daniel şi Nicolae Capră, dar şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care deţine, de asemenea, acţiuni la club.
În acelaşi dosar, au fost reţinute alte patru persoane, administratori ai unor firme prin care s-ar fi derulat operaţiuni financiare fictive.
Soţiile lui Daniel Capră şi Nicolae Capră, care au, de asemenea, calitatea de suspecţi în dosar, nu se numără printre cei reţinuţi, a precizat reprezentantul DIICOT Ploieşti.
Cele şapte persoane reţinute, marţi seară, sunt acuzate de săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.
În cursul zilei de miercuri, toate cele şapte persoane vor fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Fraţii Daniel şi Nicolae Capră sunt principalii acţionari ai clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, făcând parte şi din Consiliul de Administraţie al clubului – Daniel Capră ca preşedinte, iar Nicolae Capră ca membru. Din Consiliul de Administraţie al FC Petrolul Ploieşti mai face parte, ca membru, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care este şi el acţionar.
Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploieşti, care aparţinea, în documente, Societăţii Comerciale ”F.C. Petrolul Ploieşti” SA, deţinută, ca acţionar majoritar, de Federaţia Sindicatelor Libere din Petrol şi la care erau acţionari, cu câte o acţiune, şi Liviu Luca, Florin Bercea şi Eduard Alexandru. Societatea era susţinută în cea mai mare parte din bani publici proveniţi de la bugetul municipiului Ploieşti.
Direcţia Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploieşti.
În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, marţi, percheziţii la 25 de adrese din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu şi Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani şi evaziune fiscală şi din care fac parte 19 persoane.
La Buzău, poliţiştii, coordonaţi de procurorii Serviciului Teritorial Ploieşti al DIICOT, au percheziţionat sediul unei societăţi comerciale despre care anchetatorii au informaţii că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraţilor Capră.
”Au fost făcute percheziţii la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiare ale fraţilor Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetăţean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX şeful DIICOT Ploieşti.
Într-un comunicat de presă transmis marţi dimineaţă, DIICOT preciza că administratori ai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti ar fi iniţiat, în anul 2012, gruparea infracţională organizată, la care au aderat şi ceilalţi membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceştia, care s-ar fi folosit de lanţuri infracţionale pentru a prelua şi finanţa SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti.
"Astfel, au fost efectuate operaţiuni nereale prin emiterea de documente şi facturi fictive, în scopul deducerii TVA şi diminuării bazei de impozitare (impozit pe profit)", se menţiona în comunicatul de presă al DIICOT.
Anchetatorii susţin că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii şi livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relaţii comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracţională. Sumele obţinute în acest fel ar fi fost însuşite de membrii grupării, în scopul preluării şi finanţării clubului, prin creditări succesive.
