În timp ce Administrația americană reflecta în ultimele zile la o posibilă întâlnire între președintele Donald Trump și omologuil său iranian, Hassan Rohani în timpul Adunării Generale a ONU, care se deschide la 17 septembrie, războiul cuvintelor s-a reluat între Washington și Teheran. Deși rebelii yemeniți huthi au revendicat atacul, Washington și Riad acuză Iranul că se află la originea acestuia, care consideră aceste acuzații fără sens și de neînțeles. Președintele american a declarat luni că Iranul pare a fi în spatele atacului contra Arabiei Saudite, dar „vrem să determinăm cu certitudine cine a făcut asta” și a adăugat că are multe mijloace de a riposta, dar a refuzat să precizeze care, estimând că nu este vorba de o urgență. În aceeași zi, șeful Pentagonului, Mark Esper a declarat că SUA vor „apăra ordinea internațională” care este „subminată de Iran” și a asigurat că armata americană va lucra cu partenerii SUA pentru a da un răspuns. Iar secretarul de Stat american, Mike Pompeo a estimat că nu există dovezi că acest „atac fără precedent contra aprovizionării energetice mondiale” a venit din Yemen. La Riad, colonelul saudit, Turki Al-Maliki, purtător de cuvânt al coaliției sub comandament saudit care intervine în Yemen contra rebelilor huthi, a declarat că „toate indiciile arată că armele utilizate sunt iraniene”. Tot luni, prețul petrolului a înregistrat cea mai mare creștere de după 1991 și războiul din Golf.
Lovitură cu efect planetar
Potrivit Monde, creierul atacului contra centrului nevralgic al industriei petroliere saudite a reușit o lovitură diabolică pe care nici Saddam Hussein, nici Al Qaeda nu au făcut-o la vremea lor. Cu o salvă de rachetă sau cu un raid de drone, modalitatea de operare rămâne incertă, au făcut să scadă producția mondială de petrol cu 5 %. O prăbușire de o brutalitate fără precedent în istoria extracției și a comerțului cu petrol.
Potrivit media americane, surse din Irak și de la Washington au declarat că atacul a fost lansat din Irak, probabil de milițiile pro-iraniene care operează de pe solul irakian și ghidate de forțele iraniene Al-Quds, conduse de generalul Qasem Soleimani. Pregătirea acestei operațiuni a luat un anume timp și a necesitat deplasarea a numeroase echipamente din Iran în Irak, ca și informații precise asupra țintelor saudite, dar observatorii irakieni nu au nici un dubiu – nu este pentru prima oară când Iranul utilizează Irakul pentru atacarea instalațiilor petroliere saudite. Potrivit experților, este puțin probabil ca un grup rebel atât de limitat ca huthi să poată executa un atac de o asemenea amploare. În plus, cele două situri vizate sunt situate în estul Arabiei Saudite, mult mai aproape de Irak și de Iran decât de Yemen. Cu baze și port-avioane răspândite în regiune, și sateliții militari care brăzdează cerul, este posibil ca SUA să dispună de dovezi, dar este puțin probabil că le vor împărtăși, pentru că ar dezvălui capacitățile lor de detectare. Totuși, Casa Albă a declasificat fotografii în care se văd cel puțin 17 puncte de impact asupra instalațiilor petroliere și responsabili americani au estimat că au fost utilizate drone și rachete de croazieră în număr mare și că ele veneau dinspre nord și nord-est, deci din Irak sau din Iran, arată New York Times.
