România ar putea fi afectată în cazul în care Grecia nu va mai primi finanțare de la Banca Centrală Europeană. Într-un astfel de scenariu, panica ce s-ar putea propaga în piețele financiare din Europa ar putea fi un fenomen greu de controlat, arată Aurelian Dochia, membru în CA al BRD.
Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, a declarat recent că țara noastră ar fi fost afectată în cazul în care băncile grecești nu ar mai fi primit finanțare de la Banca Centrală Europeană (BCE), dacă nu se ajungea la un acord politic, și că situația este departe de a fi încheiată. “Trebuie să fim atenţi în continuare, pentru că în patru luni nu se pot rezolva prea multe”, a adăugat acesta.
Cinteză a spus că BNR a avut zilnic teleconferinţe cu Autoritatea Bancară Europeană şi autoritatea de supraveghere din Grecia. Cota capitalului grecesc este de 17,6% din totalul capitalului din sistemul bancar românesc şi de 21,8% din total capital străin. În țara noastră activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).
Șeful Direcției Supraveghere a BNR a precizat că băncile cu capital elen sunt subsidiare autorizate şi supravegheate de BNR. “Avantajul pe care îl are România este că băncile cu capital grecesc sunt subsidiare. Media de solvabilitate e de 16%. Au o calitate a activelor bună şi o bună provizionare. Au titluri de stat care le-ar permite să facă lejer faţă unor retrageri masive de lichiditate. Calitatea activelor e atât de bună încât sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze şi ca împrumutător de ultimă instanţă”, a subliniat Cinteză.
Și Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD – Groupe Société Générale, spune că băncile grecești prezente în România sunt entități independente față de băncile-mamă și că și-au redus foarte mult nevoile de finanțare de “acasă”, iar vulnerabilitatea lor din punct de vedere tehnic este foarte scăzută. “Însă cel mai mare pericol într-o astfel de situație este un val de panică ce s-ar putea propaga în piețe. Cel mai greu de controlat este reacția oamenilor. Mă refer la retrageri masive din bănci. În Grecia acest fenomen are loc de ceva vreme. Devine periculos dacă se va extinde în Italia sau în alte țări”, a precizat, pentru „România liberă“, Aurelian Dochia.
BNR are instrumente la îndemână pentru a interveni în astfel de situații. Unul dintre acestea este finanțarea imediată a băncilor. Reprezentantul BRD consideră însă că, la nivel european, se vor face toate eforturile pentru ca statul elen să nu iasă din zona euro și să primească în continuare finanțare de la BCE. “Chiar dacă soluția nu va fi una definitivă, ci una de compromis, aceasta va fi identificată fiindcă altfel există riscul de creștere a instabilității în zona euro”, a adăugat reprezentantul BRD.
Din datele BCE rezultă faptul că din băncile elene s-au retras, în luna ianuarie a acestui an, aproape 13 miliarde de euro din depozite, față de cinci miliarde de euro în decembrie. Procesul a fost accelerat pe fondul adâncirii tensiunilor privind situația financiară a țării.
Banca Centrală Europeană a anunțat că nu mai acceptă obligațiuni grecești drept garanții pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că finanțarea băncilor grecești cade în sarcina Băncii Centrale a Greciei (BCG). Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condițiile în care împrumuturile de care băncile grecești pot beneficia prin intermediul mecanismului de finanțare de urgență de la BCG trebuie aprobate de BCE.
Decizia BCE, dar și ieșirile masive din depozite, au forțat creditorii eleni să-și majoreze dependența de finanțarea de urgență de la BCG, în condițiile în care aceasta este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Ce vor grecii
Ministrul elen de Finanţe, YanisVaroufakis, a afirmat într-un interviu acordat de curând The Associated Press că autorităţile de la Atena intenţionează să înceapă discuţii cu creditorii privind reprogramarea ratelor, pentru ca datoriile uriaşe ale ţării să devină sustenabile, iar în paralel să lucreze la măsurile de reformă care trebuie finalizate până în aprilie, a anunțat Mediafax. “Desigur că plăţile către FMI trebuie prioritizate, nu vom fi prima ţară care să nu îşi respecte obligaţiile faţă de FMI.
Vom stoarce sânge din piatră dacă va fi necesar să o facem singuri şi o vom face. Pe de altă parte, plăţile către BCE se află într-o altă ligă şi trebuie să stabilim acest lucru în colaborare cu partenerii noştri şi cu instituţiile”, a spus ministrul. BCE a insistat întotdeauna pentru plata integrală a datoriilor şi nu este clar dacă va accepta o reeşalonare a ratelor. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat prelungirea cu patru luni a programului de salvare, dar finanţarea va fi furnizată abia după aprobarea planului economic detaliat al guvernului de stânga de la Atena. Grecia trebuie să ramburseze FMI circa 1,5 miliarde de euro în luna martie şi 6,7 miliarde de euro către BCE în vară, dar nu dispune de lichidităţi suficiente.
