Sistemul din spatele politicienilor, care a rezistat sub Traian Băsescu, era format și din amici de-ai președintelui. Elena Udrea și Dorin Cocoș își făceau revelioanele împreună cu familia Băsescu, iar președintelui nu i se părea exagerat că favorita lui purta genți de mii de euro fiecare. Prin comparație cu șpaga de 9 milioane de euro primită numerar de fostul soț în afacerea Microsoft, cheltuielile ei la cele mai scumpe firme nu însemnau, în fond, nimic. Oare Traian Băsescu să nu fi știut nimic despre sumele imense primite pare-se în 2009 de prietenul său Cocoș pentru a-și folosi influența în favoarea Fujitsu Siemens? Nici despre împrumuturile fictive făcute de familia Cocoș pentru a-și justifica veniturile care au crescut peste noapte? Apoi, serviciile secrete nu au știut ce se întâmplă pentru a-l preveni pe președinte să nu mai frecventeze cercul corupt? Sau poate nici serviciile nu știau cu ce se ocupă aceștia? Ori poate au păstrat tăcerea pentru a nu compromite dosarul. A fost Traian Băsescu învins de sistem sau și-a păstrat legăturile cu el?
A profitat oare și Elena Udrea de pe urma banilor căpătați de soțul ei? L-ar fi putut ajuta să-i spele? În primele stenograme date publicității după arestarea lui Cocoș, care vizează o convorbire de la începutul lunii octombrie, fostul soț menționează că „a vorbit cu Elena“, care i-a spus: „Foarte bine“. Pupila președintelui și-a păstrat locul în jocurile băieților răi. De altfel, Pinalti (Gheorghe Ștefan, primarul din Piatra Neamț) i-a făcut în 2012 campanie Elenei Udrea pentru alegerile parlamentare. Nu e clar dacă din cele 9 milioane câștigate de soț sau din cele 4 milioane pe care le-ar fi luat în mod direct Pinalti, tot ca șpagă și tot în afacerea Microsoft!
Prietenii lui Traian Băsescu devin victimele DNA, iar acesta este un semn clar că justiția nu mai poate fi oprită. Lațul se strânge încet, dar sigur. Întrebarea este: cum poate fi păstrat acest avânt?
Procurorii anticorupție lucrează cu motoarele turate de câțiva ani, iar „peștii mari“ despre care vorbea Comisia Europeană în 2004, înainte de încheierea negocierilor României cu UE, continuă să cadă în plasă de zece ani încoace. Este pentru prima dată în istoria țării când clasa politică este curățată cu atâta migală, când banii murdari sunt interceptați, iar rețelele familiei transpartinice încep să fie destructurate. Ce se va întâmpla dacă viitorul președinte va schimba procurorii generali, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) va redeveni instituția inofensivă care era în perioada regimului Iliescu-Năstase? Va face din nou România un pas în spate, ca de atâtea ori în istorie? Victor Ponta le-a promis tovarășilor săi că nu-i lasă la greu, că va veni din nou vremea lor, iar ei așteaptă dubitativ, neștiind dacă să-l creadă sau nu. Viorel Hrebenciuc, omul la care se înnodau toate ațele, care avea toate pârghiile la îndemână, se află la închisoare, dar înainte să-i fie puse cătușele zâmbea, poate cu gândul că Victor Ponta, care l-a sacrificat, îl va salva mai târziu, într-un fel sau altul. Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu din dosarul Microsoft, Ilie Sârbu și Ioan Adam din cel al retrocedărilor, plus Miron Mitrea și mulți alți parlamentari mai puțin celebri așteaptă schimbarea președintelui și mântuirea lor.
E greu de crezut că Victor Ponta, care și-a demonstrat atașamentul față de oamenii săi corupți, ar putea menține justiția independentă. Nici Klaus Iohannis nu pare prea hotărât, de vreme ce nu a reușit să-i determine pe colegii lui din PNL, Varujan Vosganian și Daniel Chirițoiu, să-și dea demisia din Parlament pentru a putea fi cercetați penal. Singura care ar găsi modalitățile de a continua drumul deschis de procurorii anticorupție și de judecătorii curajoși care au dat sentințe grele ar putea fi Monica Macovei.
