Preşedintele rus, Vladimir Putin, a propus în 2008 premierului polonez de atunci, Donald Tusk, să împartă Ucraina cu Polonia, afirmă preşedintele Parlamentului de la Varşovia, Radoslaw Sikorski, ministru de Externe până în septembrie, într-un interviu difuzat pe site-ul internet american Politico. The Telegraph arată că aceste comentarii vor exacerba tensiunile dintre Polonia şi Rusia, deja în dezacord asupra crizei ucrainene şi după arestarea în Polonia a două persoane suspectate de spionaj în favoarea Moscovei.
Liderii europeni au considerat multă vreme ca aberante avertismentele privind planurile expansioniste ale lui Vladimir Putin. Un prim „duş rece” a fost anexarea Crimeii, în martie trecut, iar liderii şi diplomaţii europeni au realizat că Putin şi structurile lui de securitate au folosit criza din Ucraina pentru a consolida definitiv dictatura sa fragilă la Moscova. Printre cei care cred că Europa va avea de-a face pe termen lung cu o Rusie mai ameninţătoare este şi Radoslaw Sikorski, ministru de Externe al Poloniei între 2007 şi septembrie 2014. „Cred că anexarea Crimeii a transformat psihologic regimul Putin. A fost momentul care în final a convins toţi scepticii. A fost momentul în care totul s-a centralizat în mâinile lui Putin”, susţine el într-un interviu acordat pentru site-ul american Politico.
Sikorski, diplomat apreciat care a jucat un rol de prim-plan în elaborarea strategiei UE faţă de Rusia şi Ucraina, explică etapele care au dus la criza din Ucraina – drumul către actualul conflict din Ucraina a început din 2008 şi intenţiile ruse au devenit clare la Summitul NATO de la Bucureşti, unde Putin a susţinut primul său discurs în care a afirmat că Ucraina este o ţară artificială şi cea mai mare parte a acestor pământuri aparţin istoric Rusiei. Şi la o întrunire la Kremlin a ameninţat că va răspunde militar dacă Ucraina sau Georgia se alătură NATO. Câteva luni mai târziu, armata rusă a motivat o provocare a Tbilisiului şi a invadat teritoriul Georgiei.
Materialul din Politico, semnat de Ben Judah şi intitulat „Lovitura lui Putin. Cum s-a folosit liderul rus de criza ucraineană pentru a-şi consolida dictatura”, precizează că, potrivit „serviciilor secrete ucrainene, agenţii operativi ruşi au început să vină în Crimeea din 2012, posibil chiar din 2010”, iar agenţi ai Kremlinului au discutat în mod deschis planuri de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea încă din vara lui 2013.
Alarmă la Varşovia
Atunci, la Ministerul polonez de Externe a fost tras un semnal de alarmă, Sikorski precizând că se aflase că „Rusia făcea calcule pe ce provincii să pună mâna”. Kremlinul considera profitabil să anexeze regiunile Zaporoje, Dnipropetrovsk şi Odesa, evaluând că zona Donbas, controlată în prezent de rebelii pro-ruşi, nu ar fi profitabil să fie încorporată în Rusia. „Ştiu din conversaţiile şi întâlnirile mele cu Ianukovici (fostul preşedinte ucrainean prorus) că acesta voia să accepte acordul de asociere UE-Ucraina. În noiembrie s-a rupt ceva. Pe baza conversaţiilor noastre, cred că Putin i-a spus ceva la Soci. Cred că l-a şantajat pe Ianukovici şi acum ştim că se scoteau săptămânal ori de două ori pe săptămână bani (furaţi din bugetul ucrainean) într-un transfer de fonduri şi cred că i-a spus: «Nu semna, altfel luăm Crimeea»”.
Rusia a încercat să implice Polonia în invadarea Ucrainei, continuă Sikorski, subliniind că „Putin dorea să devenim participanţi la împărţirea Ucrainei, iar Polonia să angajeze trupe în Ucraina. Am ştiut că se gândea la asta de ani de zile. A fost unul din primele lucruri pe care Putin le-a spus premierului meu, Donald Tusk, când acesta s-a dus la Moscova şi a spus că Ucraina este o ţară artificială şi Lvov este oraş polonez şi de ce să nu triem împreună. Din fericire, Tusk nu a răspuns, ştia că era înregistrat”.
Ameninţarea Rusiei
Nimeni nu ştie unde se va opri Putin, dar sunt temeri în Polonia şi ţările baltice că va încerca să cucerească restul din ceea ce numeşte „Noua Rusie”, un „imens teritoriu care se întinde din Doneţk la frontiera (Republicii) Moldovei”. Mă tem, spune Sikorski, că Rusia nu va putea accepta existenţa Ucrainei ca naţiune. Sikorski vede Rusia ca pe o reală ameninţare pentru alte state europene, deşi majoritatea liderilor europeni nu sunt de acord.
Ameninţarea Rusiei poate veni din instabilitate, ca şi din ambiţii. Putin este prea înrădăcinat pentru a putea fi înlăturat fără vărsare de sânge sau o lovitură de stat.
Diplomaţii europeni realizează că sancţiunile nu pot înfrânge regimul, iar riscul real este că Putin va încerca să repete succesul din Crimeea de fiecare dată când popularitatea lui va scădea. Menţinerea barilului de petrol sub 80 dolari timp de doi ani va reprezenta o dificultate pentru Putin. „Dar ce este rău pentru el nu înseamnă necesar bun pentru noi. Este vorba de un jucător, cu un sens redus al pericolului, adevăratul pericol pentru Putin fiind propria viaţă. El nu se poate lăsa înlăturat. Nu poate părăsi Kremlinul.”
Sikorski dă înapoi?
Sikorski pare să renege unele din comentariile explozibile făcute pentru Politico. „Interviul nu a fost autorizat, iar unele din cuvintele pe care le-am spus au fost supra-interpretate”, a scris el într-un mesaj postat luni pe Twitter. Spre surpriza autorului materialului din Politico, Ben Judah. La Kremlin, interviul a fost catalogat drept „prostii”.
