În contextul tensionării relațiilor din estul Europei, Rusia ar putea executa „demonstrații de forță și provocări la adresa României”, mergând până la violarea spațiului aerian național, consideră directorul SRI, Eduard Hellvig.
„Nu excludem demonstrații de forță și provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spațiului aerian național sau acțiuni de spionaj asupra exercițiilor aliate în Marea Neagră”, a precizat directorul SRI într-un interviu acordat Agerpres.
Amintim că acțiuni de spionaj ale avioanelor militare rusești asupra navelor NATO au fost deja înregistrate, pe timpul ultimelor exerciții navale aliate în Marea Neagră.
În interviul acordat Agerpres, Eduard Hellvig precizează totuși că „sunt puțin probabile acțiuni agresive, sub formă de război hibrid”, ale Rusiei împotriva României.
Potrivit presei occidentale, „războiul hibrid” este practicat în prezent de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
În opinia directorului SRI, „criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o amenințare militară iminentă și directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creșterii capabilităților militare și, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre și pe întregul flanc estic al NATO”.
Pentru țara noastră, o altă problemă este „riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanților cetățeni europeni către și dinspre bazele Statului Islamic”, avertizează Eduard Hellvig.
Amintim că, săptămâna trecută, surse din SRI declarau că au existat câțiva cetățeni străini, „până la cinci persoane”, care au plecat din România spre zona controlată de organizația teroristă autointitulată Stat Islamic.
Printre obligațiile României de stat membru al UE se numără și „stoparea migrației ilegale dinspre Balcani, în condițiile amplificării afluxului de refugiați, în special din Siria”, explică directorul SRI.
„Vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului”
Eduard Hellvig, numit acum o lună director al SRI, caracterizează această instituție drept o „echipă de profesioniști”. SRI reprezintă „un serviciu performant și dinamic, cu o capacitate operațională importantă, cu acțiuni reușite împotriva amenințărilor la adresa securității și în ceea ce privește protejarea intereselor naționale”, susține Eduard Hellvig.
Totuși, SRI nu poate acționa la capacitatea maximă, întrucât „vidul legislativ afectează potențialul operațional al Serviciului, cu consecințe greu de anticipat asupra securității naționale”, avertizează Eduard Hellvig. Mai concret, „SRI se confruntă cu restricții privind recursul la anumite capabilități tehnice”. Aceste restricții au efecte negative asupra investigării unor cazuri legate de siguranța națională, inclusiv de amenințări teroriste, susține Hellvig.
SRI nu are drept de inițiativă legislativă. Totuși, „Serviciul a semnalat necesitatea unui cadru în materie și a formulat propuneri menite să asigure echilibrul între asigurarea necesităților de interes public și protejarea libertăților individuale”.
Alte situații delicate au fost momentele în care s-a încercat implicarea SRI în politică. „Au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției”, afirmă actualul director al SRI.
Eduard Hellvig consideră că un serviciu de informații al unei țări democratice trebuie să-și mențină echidistanța politică, obiectiv ce va fi urmărit, sub mandatul său, și de SRI.