Guvernul german cunoştea riscurile legate de survolarea estului Ucrainei înaintea producerii catastrofei Boeingului companiei Malaysia Airlines, dar nu a informat companiile aeriene germane.
Acuzaţia provine dintr-o anchetă efectuată în comun de trei media germane. Cei 298 de pasageri şi membri ai echipajului zborului MH17, din care două treimi erau olandezi, şi-au pierdut viaţa la 17 iulie trecut, când avionul Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă în timp ce survola zona de război a estului ucrainean. Autorităţile olandeze conduc ancheta asupra cauzelor accidentului, ancheta penală asupra responsabililor catastrofei, ca şi procesul de identificare a victimelor.
Luni, media germană cita documente diplomatice secrete ale Biroului de Afaceri Externe al Germaniei, potrivit cărora guvernul de la Berlin cunoştea pericolele cu care se confruntau avioanele de linie care survolau estul Ucrainei cu două zile înaintea doborârii zborului MH17. O echipă de ziarişti de la canalele publice regionale WDR şi NDR şi de la cotidianul Suddeutsche Zeitung (SZ) a anchetat asupra afacerii MH17, doborât de o rachetă la 17 iulie 2014. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au fost ucise.
Cu două zile înaintea catastrofei, Biroul german pentru Afaceri Externe scria că în spaţiul aerian aferent zonei de război din estul ucrainean situaţia era „foarte preocupantă“ pentru că în ajun, la 14 iulie, un avion cargo militar ucrainean tip Antonov fusese doborât la o altitudine de peste 6.000 m. Raportul sublinia că faptul a transformat situaţia securităţii în spaţiul aerian al Ucrainei.
Atentatul împotriva unui avion la o astfel de înălţime era un semnal clar pentru experţii militari că o aeronavă care zboară la o altitudine mult mai mare ar putea fi atinsă, ceea ce însemna că era vorba de un pericol pentru avioanele de pasageri. Potrivit WDR, NDR şi SZ, informaţia a fost transmisă de câteva ori de serviciile secrete germane pentru guvern, fiind etichetată cu codul executivului, „VS“, o clasificare de securitate de nivel inferior, dar care nu permitea decât accesul persoanelor verificate la informaţie. Dar, nu a fost transmisă companiilor aeriene ale ţării înaintea catastrofei. Şi nimeni nu a avertizat companiile aeriene despre pericolele privind securitatea zborurilor, deși se cunoștea faptul că rebelii pro-Kremlin aveau echipament special pentru a doborî un avion la mare altitudine.
Fără avertisment
Compania Lufthansa declara presei că „noi nu am avut nici o informaţie din partea autorităţilor înainte de 17 iulie“, iar dacă Lufthansa ar fi primit un astfel de avertisment din partea guvernului, în mod sigur nu ar fi zburat deasupra estului Ucrainei, apreciindu-se că doar printr-un noroc pur un avion Lufthansa nu a fost doborât în aer. Chiar în ziua tragediei, compania germană citată a zburat de trei ori deasupra estului ucrainean, o dată cu doar 20 de minute înaintea Boeingului Malaysia Airlines doborât.
Alte companii aeriene germane procedaseră deja la evitarea zonei ca măsură de precauţie. Potrivit SZ, în timp ce Externele au păstrat tăcerea asupra problemei responsabilităţii, Ministerul federal al Transporturilor a răspuns: „În ceea ce priveşte o eventuală agravare a situaţiei securităţii pentru zborurile civile deasupra Ucrainei, guvernul nu avea nici o informaţie înainte de doborârea zborului MH17“.
Ancheta continuă
17 iulie este ziua în care zborul MH17, un Boeing 777 al Malaysia Airlines, a fost doborât deasupra estului Ucrainei, în catastrofă fiind ucise toate cele 298 de persoane aflate la bord. Există mai multe răspunsuri, dar şi mai multe întrebări. În acea zi, 80 de avioane se aflau pe ruta considerată periculoasă, majoritatea companiilor aeriene continuând să survoleze spaţiul aerian al zonei de război încă trei zile după anunţarea doborârii avionului militar Antonov.
Rute de zbor abordate de Air France, Qantas, Korean Air, British Airways şi Air Berlin. Boeingul 777 zbura la o altitudine de 10.000 m când a fost lovit de mai multe „obiecte cu mare viteză“, fiind rupt în aer, arată rapoartele preliminare. Anchetele oficiale privind cauzele dispariţiei avionului continuă pentru stabilirea responsabilităţii catastrofei aeriene. Kievul şi Occidentul au acuzat Rusia că a furnizat separatiştilor pro-ruşi lansatoare de rachete BUK sol-aer, precum cea folosită de separatişti contra zborului MH17, dar media rusă a sugerat că un combatant al forţei aeriene ucrainene a fost cel care a doborât avionul.
Se ştie că Moscova are o implicaţie militară în conflictul din estul Ucrainei, deşi continuă să nege şi drumul sistemului rusesc de rachete BUK MI era controversat de multă vreme în rândul serviciile secrete. Un raport secret al serviciilor secrete germane, BND, enumeră Krasnoiarsk, Lugansk, Doneţk şi Mariupol ca locaţii de amplasament al unor sisteme cu caracteristici similare sistemului BUK, provenit din Rusia.
