La şase luni de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, RL apelează la ajutorul instanţelor judecătoreşti pentru aflarea adevărului în ceea ce priveşte motivele reale pentru care mii de români din străinătate nu au reuşit să voteze.
În ziua următoare cîștigării alegerilor, președintele ales, Klaus Iohannis, a cerut o analiză din partea Guvernului, urmată de tragerea la răspundere a celor vinovați pentru organizarea catastrofală a votului în străinătate.
Mai mult, 2015 a debutat cu deschiderea unui dosar penal la Parchetul General (transferat, apoi, la DNA) pentru a se stabili dacă responsabilii guvernamentali și ai Ministerului Afacerilor Externe au comis infracțiuni în procesul organizării votului în străinătate.
Cu toate acestea, la şase luni de la încheierea alegerilor prezidențiale, cetățenii români nu știu dacă premierul Victor Ponta și fostul ministru de Externe Titus Corlățean le-au respectat drepturile constituțio-nale sau nu. La aproape șase luni de la alegerile prezidențiale, românii nu știu dacă Guvernul Ponta a organizat cu rea-cre-din-ță, abuziv, alegerile prezidenția-le sau, poate, nu a fost vorba decât de incompetență.
RL a dat în judecată MAE
Întâmplător sau nu, o dată ce și-a preluat mandatul, președintele Klaus Iohannis nu a mai fost interesat nici să afle cum au fost organizate alegerile prezidențiale, nici să urmărească cine ar fi trebuit să suporte consecințele pentru dezastru.
În plus, ancheta DNA este departe de a se finaliza în următoarele luni. Ba tocmai această anchetă, paradoxal, face acum imposibilă aflarea adevărului, întrucât Ministerul Afacerilor Externe a secretizat informațiile publice referitoare la organizarea votului în străinătate tocmai prevalându-se de acest dosar aflat în cercetare la DNA.
„România liberă“ crede, însă, că aflarea tuturor informațiilor în legătură cu organizarea votului în străinătate la alegerile prezidențiale din 2014 este esențială pentru procesul democratic de vot în România. Ca răspuns la blocajul de comunicare impus de MAE, am decis să acționăm în judecată Ministerul Afacerilor Externe și pe deținătorul portofoliului, Bogdan Aurescu, pentru ca informațiile publice cerute de cotidianul nostru să fie furnizate printr-o decizie a instanței.
Iohannis a renunțat să mai caute vinovați
Pe 17 noiembrie 2014, la o zi după turul al doilea al preziden-țialelor, președintele ales Klaus Iohannis susținea o conferință de presă în care cerea imperativ pedepsirea vinovaților pentru eșecul organizării votului în străinătate. “Îl rog pe președintele încă în funcție să analizeze această situație și să recheme de pe post pe toți diplomații care nu au gestionat corespunzător situația din secțiile de vot. Consider că este un gest minimal să fie retrași ambasadorii și consulii de acolo unde românii au fost umiliți. Nu pot să accept să existe situații unde concetățeni de-ai mei să fie tratați cu gaze lacrimogene fiindcă vor să voteze. Cineva trebuie să suporte consecințele votului catastrofal organizat în diasporă. Guvernul va trebui să analizeze această chestiune și să-i tragă la răspundere și să-i demită pe cei vinovați de organizarea defectuoasă a votului în diaspora“, declara Iohannis.
A fost singurul moment în care președintele Iohannis s-a referit la acest subiect, pe care apoi l-a abandonat total. Nici după preluarea mandatului, pe 21 decembrie 2014, Iohannis nu a revenit la temă, deși, de data asta, avea posibilitatea să facă ceea ce îi ceruse fostului președinte Traian Băsescu, și anume să „recheme de pe post pe toți diplomații care nu au gestionat corespunzător situația din secțiile de vot“. Iohannis nu a cerut (nu public, cel puțin) nici Guvernului o analiză.
Kövesi anunță o anchetă penală lungă
În acest moment, singura instituție care analizează procesul de organizare a votului în străinătate la prezidențialele din 2014 este Direcția Națională Anticorupție. Pe 7 aprilie a.c., procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, anunța într-un interviu pentru RL o perioadă lungă de anchetă. „Dosarul se află în lucru, este un dosar complex care vizează foarte multe persoane care au domiciliul în străinătate, sute de persoane. Avem nevoie de foarte multe informații din străinătate și de aceea nu cred c-o să îl putem finaliza într-o lună, două. Pot să vă spun însă că se lucrează la el“, arăta Kövesi acum aproape o lună.
La solicitarea „României libere“, Biroul de presă al DNA a furnizat puține informații suplimentare: „În cadrul dosarului penal privind modalitățile de organizare și desfășurare a votului în diaspora, la alegerile prezidențiale, aflat în curs de ins-trumentare la DNA (vezi comunicatul 1712/VIII/3 din 4 decembrie 2014, postat la www.pna.ro) au fost solicitate documente relevante de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României și de la Ministerul Afacerilor Externe. Toate instituțiile solicitate au transmis respectivele documente. Totodată, în cauză au fost audiate mai multe persoane.“
Ce informații a cerut RL de la MAE
Totuși, organizarea alegerilor este un proces public, menit să respecte și să încurajeze exercitarea unui drept democratic fundamental: dreptul la vot. Pe baza acestui principiu (și în conformitate cu legea informațiilor publice 544 din 2001), „România liberă” a adresat Ministerului de Afaceri Externe o solicitare de informații referitoare la organizarea scrutinului prezidențial din 2014 în străinătate. Întrebările adresate MAE au fost următoarele:
1. au existat comunicări ale consulilor și ambasadorilor României către Ministerul de Externe și, in extenso, către premierul Victor Ponta, în decursul anului 2014, referitoare la necesarul numărului de secții de vot din străinătate?
2. dacă răspunsul la întrebarea 1 este pozitiv, vă rog să-mi comunicați care au fost acei diplomați (consuli și ambasadori) care au cerut suplimentarea numărului de secții de vot din străinătate, la ce dată au cerut acest lucru și, de asemenea, vă rog să-mi puneți la dispoziție date concrete referitoare la numărul de secții suplimentar cerut de fiecare diplomat;
3. care au fost răspunsurile MAE, respectiv ale premierului Victor Ponta, la comunicările de la punctele 1, respectiv 2?
4. funcționari și diplomați ai MAE au fost audiați la DNA în dosarul numit generic “Votul în străinătate”?
MAE a secretizat informațiile
Răspunsul MAE a fost foarte prompt, dar extrem de lacunar: “Având în vedere că în acest moment există o anchetă a DNA în desfăşurare privind votul din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi aceste detalii.”. “România liberă” a cerut clarificări suplimentare în legătură cu legislația care, în viziunea MAE, permite secretizarea informațiilor solicitate. Și de data aceasta, MAE a răspuns imediat: “În continuarea răspun–
s-ului la solicitarea dvs. (…), vă transmitem că, în conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la accesul liber ”informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces”.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis DNA, la solicitarea acesteia, toată documentația privind organizarea și desfășurarea alegerilor privind Președintele României din anul 2014. Având în vedere că solicitările dvs. se referă la aspecte care țin de organizarea alegerilor în cauză, care face obiectul procedurilor judiciare în curs, este necesară respectarea prevederilor legale amintite“.
Tribunalul București va decide dacă MAE a interpretat abuziv legea
“România liberă”, însă, a consultat mai mulți specialiști în drept care au arătat că interpretarea Legii 544/2001 de către MAE este abuzivă. Drept urmare ne-am adresat Tribunalului București, căruia i-am solicitat obligarea Ministerului de Afaceri Externe să furnizeze informațiile publice referitoare la scrutinul prezidențial din 2014 cerute de cotidianul nostru.
Plângerea depusă de “România liberă” a solicitat următoarele Tribunalului București:
1. Să constataţi încălcarea prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
2. În baza art. 22 alin. 2 din Legea nr. 544/2001 să obligați pârâta să îmi comunice in extenso informaţiile solicitate Biroului de Presă al MAE (…);
3 . Să dispuneţi obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri morale în cuantum de 1 leu;
4. Să obligaţi pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
Avocatul Doru Costea: „Interesul public este precumpănitor“
Avocatul Doru Costea (specializat în spețe referitoare la mass media), care reprezintă interesele “României libere” în acest proces, a argumentat astfel plângerea depusă la Tribunalul București: “În cazul în speţă, cu privire la interesul public «într-o societate democratică», autoritatea publică – Ministerul Afacerilor Externe – trebuie să se preocupe de transparenţa deplină a tuturor categoriilor de documente şi informaţii ce rezultă din funcţionarea acestuia, care se pot dovedi utile întregii comunităţi în diferite etape ale activităţii sale.
Prin răspunsul dat de MAE solicitării mele, mi s-a adus la cunoştinţă faptul că «furnizarea acestor informaţii va aduce atingere asigurării unui proces echitabil».
Definirea excepţiei de la art.12 alin. 1 litera f din Legea nr. 544/2001 ca fiind absolută nu are temei legal.
Autoritatea publică nu se poate prevala de acest aspect, iar informațiile cerute pârâtei nu pot fi încadrate în nici unul din cazurile limitativ prevăzute de Legea 544/2001.
Veţi observa că legiuitorul circumstanţiază articolul invocat de către MAE în sensul că «(…) dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.»
Or, vă rugăm să observaţi că informaţiile referitoare la activitatea de judecată şi la celelalte activităţi auxiliare acesteia sunt disponibile, în condiţiile legii, şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi.
Ipoteza potrivit căreia furnizarea respectivelor date ar «aduce atingere asigurării unui proces echitabil» nu poate opera.
În consecinţă, simpla existenţă a unei proceduri penale nu autorizează MAE să refuze.
Ca atare, dreptul publicului la informare e precumpănitor, iar simpla existenţă a unei proceduri judiciare penale în desfăşurare nu justifică de plano refuzul furnizării informaţiilor solicitate.
Despre informaţiile solicitate nu se poate spune că ar fi de natură să influenţeze asigurarea unui proces echitabil întrucât nu punem în discuţie semnificaţia acestora cu privire la vreuna dintre părţi, ci doar existenţa sau inexistenţa solicitărilor făcute de reprezentanţii corpului diplomatic în ţările în care au fost acreditaţi.
Pe de altă parte, este de notorietate faptul că procedura penală în cauză este una in rem şi, prin urmare, nu au fost stabilite vinovăţii, ci au fost audiaţi doar martori.
Mai mult, presa a discutat pe larg aspectele a căror clarificare o solicitasem MAE, această chestiune fiind deja de notorietate.
Nu stabilim culpe, dorim să aflăm, în beneficiul interesului public, dacă o instituţie publică a statului – MAE – a asigurat cetăţenilor români prin intermediul reprezentanţelor diplomatice şi consulare cadrul necesar exercitării unui drept fundamental al cetăţeanului – acela de a vota.
Interesul public este precumpănitor, transparenţa activităţii în realizarea obligaţiilor vizând exercitarea unui drept constituţional este superioară motivelor prin care, în fapt, Ministerul încearcă să eludeze furnizarea informaţiilor.“
Băsescu: „Patru ambasadori au cerut mai multe secții de vot“
Ce ascunde, totuși, Ministerul Afacerilor Externe în dosarul votului în străinătate la prezidențialele din 2014? “România liberă” i-a solicitat și fostului președinte Traian Băsescu informații despre cum Guvernul Ponta a organizat aceste alegeri, dat fiind că președintele statului ar fi putut avea acces la informații din reprezentanțele diplomatice din străinătate. În exclusivitate pentru cotidianul nostru, Traian Băsescu a declarat următoarele: “Am cerut date de la ambasadori în legătură cu cererile de suplimentare a numărului de secții de vot, în timpul mandatului, și am aflat că ambasadorii de la Paris, Londra, Madrid și Roma au cerut, cu o lună și jumătate înainte de alegeri, ca numărul de secții de votare să fie crescut. Nu vă pot oferi documente, am primit aceste informații pe cifrul de stat și, dacă v-aș arăta aceste comunicări, ar însemna să dezvălui cifrul de stat. Guvernul nu a fost de acord cu aceste cereri, Ponta nu avea nici un interes ca românii din străinătate să iasă în număr mare la vot, știa că nu-l vor vota. A fost rea-credință din partea premierului.”
MAE a obligat ambasadele să tacă
Nici unul din ambasadorii României din țările citate de Tra-ian Băsescu – Franţa, Marea Britanie, Spania şi Italia – nu a furnizat, pentru “România liberă”, mai multe informații decât a oferit MAE. Nesurprinzător, de altfel, câtă vreme ambasadele trebuie să respecte linia de comunicare publică impusă de MAE.
Secțiile de vot din Italia și Spania, sabotate de Guvern
În zilele viitoare, “România liberă” va publica două ample analize despre cum a decis Guvernul Ponta să distribuie secțiile de vot în Italia, respectiv în Spania, cele două țări europene care găzduiesc cei mai mulți români din străinătate (peste 1,5 milioane). Analizele menționate vor scoate la iveală decizii surprinzătoare – uneori chiar stupefiante – ale Guvernului Ponta, care (în ciuda cererilor ambasadorilor români din respectivele state) a limitat în mod voluntar dreptul la vot al românilor din Italia și Spania.
