Rusia, supusă celei mai dificile runde de sancțiuni occidentale impuse de la declanşarea crizei din Ucraina, a adoptat o poziție publică nonşalantă, preşedintele Putin subliniind importanța autonomiei, dar un sondaj publicat marți relevă că majoritatea ruşilor sunt îngrijorați de atitudinea preşedintelui lor. De altfel, potrivit serviciilor secrete germane, nici la Kremlin nu este linişte, în timp ce Banca Centrală a Rusiei promite susținere pentru băncile atinse de noile sancțiuni.
Putin este pe cale să afle că racheta care a doborât avionul malaysian şi a ucis 298 de persoane l-a lovit şi pe el. Indirect, dar l-a lovit, iar acum află că socotelile lui de acasă nu s-au potrivit cu cele din America şi Europa. Tactica sa folosită pentru a pune căluş opoziției interne nu are efect şi asupra criticilor din Occident.
Preşedintele Barack Obama a anunțat marți o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei, acuzată de destabilizarea estului Ucrainei, câteva ore după anunțarea la Bruxelles a unei serii de măsuri pentru blocarea accesului pe piețele financiare europene a unor întreprinderi şi bănci ruseşti şi interzicerea oricărei noi vânzări de arme şi tehnologii sensibile în domeniul energiei. Deplângând că Rusia se izolează de comunitatea internațională, „după decenii de real progres”, Obama a subliniat că această situație nu este ineluctabilă: „Este o alegere pe care au făcut-o Rusia şi preşedintele (Vladimir) Putin”. UE şi-a înăsprit poziția după atentatul împotriva MH17, atribuit separatiştilor din estul Ucrainei, susținuți şi înarmați din Rusia.
Deşi Kremlinul afişează o fațadă de calm, în Rusia există o îngrijorare crescândă legată de înveninarea crizei din Ucraina şi de noua serie de sancțiuni mult mai punitive – anunțate marți de SUA şi UE –, temerile estimând un impact asupra relațiilor Rusiei cu Occidentul pentru ani în viitor şi o prăbuşire a economiei ce va fi resimțită de ruşii obişnuiți. Până în prezent, tactica lui Putin părea să funcționeze, arată New York Times. Rusia alimenta insurecția separatistă în Ucraina fără să lase „amprente” distincte pentru a sili Kievul să se reconcilieze cu Moscova, dar evitând o ruptură cu Europa, care ar îndepărta întreprinderile ruse de elită. Dar această strategie începe să se fisureze sub undele de şoc succesive generate de criză. Criticii cei mai importanți consideră că Putin şi liderii din linia dură de la Kremlin au mers prea departe, sugerând că Rusia ar putea prospera fără Occident. În realitate, Rusia este dependentă mult mai mult decât fosta URSS de comerțul internațional şi de piețele financiare. Nikolai Petrov, analist politici independent, arată că „ei nu se aşteptau ca Occidentul să facă gesturi radicale. Ceea ce se petrece este diferit de ce doreau şi de ce se aşteptau”. Mulți analişti subliniază că doborârea zborului MH17 deasupra solului controlat de separatiştii pro-ruşi a bulversat echilibrul pe care Putin reuşise să îl mențină beneficiind de susținerea publicului, naționaliştilor din linia dură, serviciilor secrete, oligarhilor şi comunității de afaceri mai liberale. „Până la această catastrofă, calculele lui Putin erau destul de favorabile în termeni de a putea câştiga o bătălie tactică”, arată Petrov.
Autonomie?
Kremlinul se baza pe capacitatea sa de a păstra instabilitatea în Ucraina şi a menține țara dependentă de voința rusă, bazându-se pe prudența SUA şi a UE de a interveni prea mult. Imediat după acest week-end, când s-a materializat probabilitatea sancțiunilor europene mai dure, Putin a declarat consilierilor că Rusia trebuie să devină autonomă. Pe site-ul internet al Kremlinului, el arăta că „puțin contează cu ce dificultăți ne vom putea confrunta şi, pentru a fi onest, nu văd cu adevărat mari dificultăți până în prezent. (…) Cred că ele vor sfârşi în avantajul nostru, pentru că ne vor da motivația necesară pentru a dezvolta capacitatea noastră de producție în zonele unde nu am făcut-o încă”.
La scară națională, au crescut puternic bombănelile privind acest izolaționism evocat. Alexei Kudrin, fost ministru de Finanțe şi un apropiat aliat al lui Putin, şi-a exprimat public criticile, foarte rare față de politica Kremlinului. El a declarat că este îngrijorat de criza din Ucraina, care poate conduce Rusia la o „confruntare istorică” ce ar întârzia dezvoltarea țării în toate domeniile. Mediul de afaceri este consternat, iar Kudrin preciza că „lucrurile sunt diferite în afaceri, oamenii de afaceri doresc să lucreze, să investească, să construiască uzine şi să dezvolte comerțul”.
Unii analişti văd în interviul lui Kudrin un semn că Putin este în căutarea unui mijloc de ieşire, că s-ar pregăti să abandoneze public separatiştii din Ucraina.
Fără semne directe
Oficial, Rusia a încercat să minimalizeze catastrofa avionului Malaysia Airlines, în care au fost ucise cele 298 de persoane aflate la bord, deşi media rusă a menționat problemele încă de la început. Propaganda oficială era dominantă – Occidentul căuta din nou să acuze Rusia fără dovezi –, iar acum, potrivit lui Lev Gudkov, director al Centrului Levada, institut independent de sondaj, ”suntem confruntați cu o situație critică”. Anexarea Crimeii, fără vărsare de sânge, a iscat o euforie în rândul ruşilor şi publicul se aştepta ca şi restul crizei din Ucraina să fie rezolvat cu aceeaşi uşurință. „Situația a început să se schimbe în mod spectacular după accidentul Boeingului”, declară Gudkov. „Potrivit cercetătorilor noştri, reacția în interiorul țării era slabă, dar publicul din Europa Occidentală şi-a schimbat radical atitudinea față de Rusia”. Rezultatele sondajului publicat marți de Levada arată că publicul rus a început să fie preocupat de sancțiuni şi peste 60% declară că se tem că vor avea impact asupra lor. Dar Putin rămâne încă foarte popular.
Sciziune
Potrivit analiştilor, problemele economice provocate de sancțiuni sunt susceptibile să lărgească sciziunea dintre economiştii cei mai liberali şi conservatorii membri ai serviciilor de securitate. Putin ia toate deciziile cruciale şi nimeni nu este susceptibil să-l atace direct. „Există o sciziune, dar partida anti-război nu are instrumentele pentru a-l forța pe Putin în acțiuni concrete”, susține Vladimir Milov, fost ministru al Energiei. Responsabili de la Kremlin care caută o ruptură cu Occidentul cred că tot ce pierd din finanțarea occidentală poate fi recâştigat din China sau India, fără să realizeze că nici un sistem bancar nu poate furniza creditele de miliarde de dolari pe termen lung pe care întreprinderile ruse le obțineau din băncile occidentale. La un dineu recent, un confident al Kremlinului declara că viitorul este „forța Rusiei şi bogăția chineză. De ce vă îngrijorează Occidentul, când China va fi marele câştigător?”.
Milov susține că perspectivele par sumbre. „Alunecăm în ceva care este clar că va deveni un impas pe termen lung, iar Putin priveşte şi nu este pregătit să abandoneze.”
