De la alegerile parlamentare din 2012 până în prezent, 70 de deputați și 28 de senatori au migrat politic cel puțin o dată, schimbând partidul sau devenind independenți.
Traseismul rămâne o practică obișnuită în Parlamentul de la București, în ciuda promisiunilor politicienilor că vor stopa fenomenul. În 2012, în Legislativ au intrat 588 de parlamentari, iar de atunci peste 15% din aceștia, adică 98, și-au schimbat cel puțin o dată partidul politic. La fel ca în legislatura trecută principalii beneficiari au fost politicienii aflați la putere, PSD luând partea leului la capitolul racolări.
Astfel, grupurile parlamentare PSD, din care fac parte și membrii UNPR, au, în prezent, 263 de senatori și de deputați, deși la alegerile din 2012 au obținut 224 de mandate. Racolările masive, în special ale unor parlamentari care au trecut de la PP-DD la UNPR, i-au permis premierului Victor Ponta să supraviețuiască la Palatul Victoria. Cu parlamentarii racolați de la PP-DD și cu ajutorul UDMR, Ponta și-a păstrat majoritatea și după destrămarea USL, alianța care câștigase alegerile din 2012. Racolările plus o înțelegere formală cu PP-DD i-ar permite lui Victor Ponta să își păstreze majoritatea parlamentară chiar și în cazul în care UDMR părăsește guvernarea.
În schimb, traseismul a însemnat anularea voturilor majorității românilor care au ales, în 2012, PP-DD. Partidul lui Dan Diaconescu a început legislatura parlamentară cu 68 de parlamentari, iar în prezent mai are doar 18.
De altfel, grupul PP-DD din Senat s-a desființat după ce numai trei senatori au rămas în partid, numărul minim pentru un grup parlamentar fiind de șapte membri.
Un alt efect al traseismului este faptul că partide care nu au participat la alegerile din 2012 au acum un număr deloc neglijabil de parlamentari. Deși nici nu a fost înscris la Tribunal, Partidul Liberal Reformator (PLR) lansat de Călin Popescu Tăriceanu mizează în Legislativ pe 21 de parlamentari, proveniți din PNL. Și partidul condus de Elena Udrea, PMP, numără 15 parlamentari, deși nu a participat la alegerile din 2012.
Campionii traseismului
Unii parlamentari au devenit adevărați experți în domeniu. Astfel, deputatul Cezar Cioată a fost ales din partea PP-DD, dar a trecut la PC la începutul lui 2013, iar după o lună de zile s-a întors în partidul lui Dan Diaconescu. Ulterior, a demisionat și după ce a activat câteva luni ca independent s-a înscris, din nou, în PC.
Mihai Stănișoară a fost ales deputat PDL, dar anul trecut s-a alăturat PNL, primind un post de vicepreședinte. La vremea respectivă, Stănișoară și-a șters de pe blog postările critice la adresa liderului PNL, Crin Antonescu. Recent, Stănișoară a părăsit PNL și i s-a alăturat lui Călin Popescu Tăriceanu în demersul de formare a unui nou partid – PLR. Finul său, deputatul Ion Cupă, a urmat același traseu PDL-PNL-PRL. Deputatul Ioan Viorel Teodorescu a reușit să facă parte din trei partide într-o singură lună. Acum câteva săptămâni el era, încă, membru PNL, de unde a trecut la partidul lui Tăriceanu, iar ieri s-a înscris în UNPR. Senatorul Tudor Barbu a fost și el extrem de dinamic: a început mandatul ca membru PP-DD, a trecut la PC, iar în prezent este membru PNL. Senatorul Valer Marian și-a început mandatul ca membru PSD, iar după un scandal cu conducerea partidului a trecut la PP-DD, partid din care a demisionat pentru a deveni independent. În unele cazuri, transferul de la un partid la altul a adus imunitate în fața procurorilor. Astfel, fostul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, trecut de la PNL la PLR, adică în tabăra puterii, a scăpat de urmărirea penală grație sprijinului masiv al deputaților PSD.
Astfel, la jumătatea mandatului, cifra traseismului a egalat-o pe cea înregistrată în întreg mandatul 2008-2012, când 97 de parlamentari au schimbat cel puțin o dată partidul. Aflat în opoziție până în mai 2012, actualul premier Victor Ponta a criticat Guvernul Boc pentru că și-a format o majoritate bazată pe traseism și a promis eradicarea fenomenului. Odată ajuns la putere, Ponta a profitat din plin de posibilitatea celor care împart resursele guvernamentale de a racola parlamentari. Un articol privind vacantarea mandatelor traseiștilor a figurat în proiectul de modificare a Constituției, dar schimbarea legii fundamentale a fost abandonată o dată cu ruperea USL.
