În abstract vorbind, neluând în calcul șansele ei în lipsa susținerii acordate de o mașinărie de vot, Macovei este singurul dintre candidații dreptei care ar oferi garanția că eforturile făcute în acești ani în ce privește independența justiției și introducerea unor reforme nu vor fi aneantizate. E singura care a dovedit deja că are determinarea, profesionalismul și onestitatea de a lupta cu sistemul; ar fi, altfel spus, omul de care România ar avea nevoie în următorii ani pentru a duce lucrurile înainte și a menține traseul euroatlantic.
După o săptămână de atacuri mustind de resentimente, de dat poalele epistolare peste cap, alianța PNL-PDL a ajuns în faza sondajelor contrafăcute, de o parte, și a blatului, de cealaltă. Culmea ridicolului l-a atins PNL: liderii repetau că decizia este una politică, deci, la naiba cu sondajele, dar le-au falsificat totuși într-un așa hal, încât nici când vor ieși cele „pe bune“ nu va mai da nimeni două parale pe ele. E clar că gruparea Johannis – neamțul se dovedește un sforar dâmbovițean get-beget – a lucrat tare, din moment ce a reușit performanța să-l scoată pe Antonescu la doar 3-6%, pe MRU la 1% și pe Predoiu între 3,6 și 5%. Parcă-i prea mult, totuși! Măcel să fie, dar mai cu grijă pentru inteligența electoratului. Decizia politică i-a dat și ea clar cîștig de cauză lui Johannis (111 voturi, Antonescu – 55).
Citește continuarea textului în Revista 22.