În acest text argumentez pentru crearea unui competitor al BOR pe piaţa formării comportamentelor altruiste.
Încrederea în semeni şi comportamentul altruist al cetăţenilor sunt componente ale capitalului social al unei ţări fără de care toate aspectele vieţii sociale devin disfuncţionale. Tehnic vorbind precaritatea lor duce la creşterea costurilor de tranzacţie în orice tip de relaţie, iar prin asta la blocarea unor procese de producţie economică şi culturală şi la încetinirea ratelor celor care continuă să existe.
În acest moment organizaţia care are rolul cel mai important de facto în România în formarea acestor trăsături comportamentale ale oamenilor este BOR. Uriaşul capital de legitimitate pe care îl deţine face irealizabilă orice tentativă din partea statului sau a unor grupuri de cetăţeni de înlocuire a rolului Bisericii prin alte tipuri de abordări, seculare de exemplu.
Pe de altă parte, BOR furnizează acest serviciu public într-un pachet mai larg de valori spirituale şi sociale. Unele ţin de viaţa privată a credincioşilor şi nu afectează funcţionarea statului, dar altele au consecinţe politice clare. În particular, unele sunt incompatibile cu funcţionarea unei societăţi democratice, deschise. Putem vorbi de faptul că Biserica încurajează un stat autoritarist în care cetăţeanul nu este tratat instituţional ca un adult, capabil să ia personal decizia de a avea un comportament de respectare a autorităţilor statului cărora le-a delegat suveranitatea sa. Biserica încurajează cetăţeanul să rămână într-o stare de minorat în măsură să garanteze supunerea şi stabilitatea grupului sacrificând libertatea reală de decizie a cetăţeanului. O astfel de abordare este potrivită cu capitalul cultrual deţinut de cetăţenii din multe zone ale ţării, dar blochează evoluţia culturală a societăţi în ansamblul ei.
Evaluând publicistica preoţilor-ziarişti, urmărind declaraţiile oficiale ale instituţiilor, racordându-ne la atmosfera din comunitate ne putem forma convingerea că nu există nici o şansă ca reprezentanţii instituţionali ai BOR să accepte într-un orizont de timp relevant pentru acţiunile civice şi politice vreo schimbare în modul de concepere a relaţiei sale cu statul. Interesul organizaţional al Bisericii este menţinerea stării de lucruri actuale.
Întreaga resursă umană este formată pe direcţia simfoniei bizantine, tot corpul profesoral acţionează monolitic top-down în această direcţie şi antrenează şi toată studenţimea şi organizaţiile neguvernamentale satelite într-o acţiune de izolare defensivă faţă de restul societăţii. Tolerarea credincioşilor cu alte opinii e doar un pas tactic, de aplicare iconomică a canoanelor în duh pastoral. Pentru aceşti oameni astfel de opinii sunt în afara credinţei, iar la momentul oportun ar fi eliminate din corpul Bisericii.
Acest fapt a fost evidenţiat de cazul decernării recente a unui titlu de doctor honoris causa la Universitatea din Bucureşti. Dezvoltarea unor centre de etică seculară lezează direct interesele instituţionale ale BOR, ceea ce explică o parte din reacţia disproporţionată în cazul Singer.
În aceste condiţii ideea de a susţine pe bază de argumente convergenţa dintre valorile unei societăţi deschise capitaliste şi ortodoxia din România are o valoare pur filosofică. Cred că este sortită eşecului practic deoarece principalul public ţintă nu-şi poate schimba opiniile. Ideile politice de tipul celor propuse de unii lideri politici în această direcţie nu cred că sunt în aceste condiţii operaţionalizabile.
Pragmatic vorbind ceea ce ce cred că se poate face este motivarea clerului BOR să menţină pe termen nedefinit de timp atitudinea sa iconomică faţă de credincioşii favorabili valorilor libertăţii civice şi politice prin acţiuni de consolidare a societăţii deschise de către persoanele credincioase.
Pornind de la numărul mare de persoane compatibile practic cu valorile societăţii deschise şi care au o viaţă religiosă ortodoxă se poate dezvolta un proiect politic care să susţină atât valorile societăţii deschise cât şi o competiţie între BOR şi alte abordări de constituire a capitalului social naţional. Decidenţii din BOR nu îşi vor permite eliminarea acestor oameni din corpul Bisericii. din cauza numărului lor foarte mare. Pe de altă parte aceşti oameni nu au nici un interes în slăbirea rolului spiritual al BOR, ci doar în controlarea de facto a tendinţelor de susţinere a unui stat autoritarist. Un astfel de proiect ancorat atât în libertate, cât şi în tradiţie pare să prindă viaţă în spaţiul public prin M10.
O altă direcţie poate fi punerea în valoare a resursei umane numeroase din domeniul filosofiei care susţine valorile morale fără o legătură explicită şi cu atât mai puţin una instituţională cu viaţa spirituală creştină. BOR are nevoie de un competitor în formarea moralităţii cetăţenilor din România. Când cineva are un competitor serios disponibilitatea sa la dialog şi toleranţă faţă de terţi creşte semnificativ. O posibilitate mi se pare instituţionalizarea profesiei de etician şi introducerea eticii în şcoli, nu ca alternativă la religie, ci simultan cu religia.
La nivelul societăţii civile poate avea loc consolidarea producţiei intelectuale a ortodocşilor independent de editurile şi platformele girate de ierarhi, folosind platforme alternative cum este http://www.orthonews.ro/ . Ar putea fi de folos asimilarea şi dezvoltarea temelor lansate de gânditorii ortodocşi din societăţile deschise, cum sunt cele din opera lui Tritram Engelhardt. Produse culturale noi pot genera în timp o alternativă în spaţiul public la ideile dominante promovate pe căi instituţionale sau sub puternica influenţă a acestora.
Există un risc de polarizare a societăţii, de apariţie a unor tensiuni inoportune pentru funcţionare statului printr-o astfel de dezvoltare. Tensiunile nu se pot preveni decât prin scoatarea BOR din atitudinea defensivă faţă de adepţii societăţii deschise. Prin recunoaştarea rolului major al său în funcţionarea societăţii şi printr-un dialog avizat cu reprezentanţii săi, cunoscând ceea ce înseamnă Sfânta Tradiţie şi cum derivă din ea atitudinile în privinţa valorilor unei societăţi deschise.
Acest articol exprimă opinii, nu adevăruri. Sugerează posibile soluţii, nu dă soluţii. Rolul său este să contribuie la catalizarea unei dezbateri publici cu privire la temele abordate.
*Virgil Iordache este biolog şi filozof.
