De la lipsa unei legislații unificate și coerente care să garanteze aplicarea acelorași reguli pentru toți, tot timpul, la practici îndoielnice care ridică semne de întrebare privind fraudele electorale, raportul este un semnal îngrijorător pentru alegerile prezidențiale din acest an.
Think-tank-ul de politici publice Expert Forum a realizat un raport de monitorizare a alegerilor europarlamentare intitulat „Procesele electorale în România între improvizație și bune practici”, care oferă date îngrijorătoare privind practicile electorale din România.
Septimius Pârvu, unul dintre autori, ne-a declarat că datele conținute în raport sunt strict tehnice și nu reprezintă o acuzație adusă cuiva privind practicile electorale, dar acest lucru face ca informațiile și exemplele oferite să fie cu atât mai relevante. Astfel, în ceea ce privește votul pe listele suplimentare, documentul constată „în mod surprinzător, că județele care ar putea fi considerate principalele destinații turistice, Prahova și Constanța, au valori foarte scăzute. În același timp se întâlnesc valori ridicate în județe precum Olt, Mehedinți, Ilfov, Giurgiu, Sălaj și Cluj”. Expert Forum nu îi acuză pe liderii locali din aceste județe de organizarea operațiunilor de turism electoral, dar diferențele vorbesc despre exact așa ceva. De exemplu, în secția 145 din Craiova au votat 444 de alegători pe liste permanente și 905 pe cele suplimentare, adică cu 203% mai mulți, la secția 111 din Timișoara raportul a fost de 384,5% iar la secția din Sânmartin (Bihor) 392%. Totodată, mai multe secții de votare din Mehedinți, Olt și Ilfov se află în topul celor cu peste 400 de votanți pe listele suplimentare. Votul masiv pe liste suplimentare ridică suspiciunea de turism electoral și vot multiplu.
Se pare că cu cât românii votează mai des, cu atât votează mai greșit pentru că, potrivit raportului, numărul voturilor nule de anul acesta a fost cel mai mare din toate scrutinurile europene care au avut loc în România. „Conform statisticilor – notează raportul – sunt județe precum Neamț (35,97%), Vaslui (38,45%), Vrancea, Bacău, Dâmbovița unde procentul de voturi nule a depășit 20% din numărul total al celor exprimate, fapt care poate reprezenta un semnal cu privire la integritatea procesului electoral”. Au existat chiar secții unde numărul de voturi nule a depășit 40%, ceea ce înseamnă fie că moldovenii au uitat subit să voteze, fie cuiva nu i-a plăcut ce a ieșit din urnă.
Dacă încercăm să combinăm datele privind listele suplimentare cu cele privind voturile nule, reiese și cărui partid au servit aceste anomalii electorale. Astfel, în Bacău, Dolj (39,43%), Dâmbovița (30, 79%), Giurgiu, Mehedinți, Olt (49,73%), Teleorman sau Vrancea, PSD a obținut cu peste 20% mai mult decât media pe care a obținut-o pe țară (37,6%). PNL a obținut astfel de performanțe la Buzău, Călărași (42,13%), Hunedoara, Teleorman, și, bineînțeles, Ilfov, unde PNL a luat 39,13% peste media națională. La PDL, au sărit din scală județele Alba, Arad și Suceava. Din datele prezentate de Expert Forum rezultă că, în continuare, performanțele electorale ale partidelor depind în mod covârșitor de primari, președinți de consilii județene și locale, adică de așa-numiții baroni de partid.
Dacă mai adăugăm un cadru legislativ stufos și incoerent, numărul mare de decizii luate de un Birou Electoral Central care pot să le contrazică pe cele ale Biroului precedent, precum și absența unui Cod Electoral, care zace de aproape patru ani în Parlament în pofida unei decizii a Curții Constituționale, rezultă că în România alegerile se desfășoară într-un cadru adaptat de partidele la putere propriilor interese și că se pot fura într-o proporție îngrijorătoare. Ceea ce ridică grave semne de întrebare cu privire la corectitudinea alegerilor prezidențiale din acest an, un scrutin cu mize mult mai mari decât cele europarlamentare și cu un potențial de fraudă crescut.
