CITEŞTE ŞI Codul Fiscal, pe masa Coaliţiei după ce preşedintele l-a respins. Ce s-a decis ÎN LIPSA lui Ponta
CITEŞTE ŞI Preşedintele Iohannis a PROMULGAT Codul de procedură fiscală
CITEŞTE ŞI Ponta, un nou atac la Opoziţie pe tema Codului Fiscal. De ce îl dă exemplu pe premierul Italiei
CITEŞTE ŞI Deutsche Welle, despre Codul Fiscal propus de Guvern: Populismul gregar al pesedismului dezlănţuit
UPDATE 17:55 De ce a lipsit Tăriceanu de la Palatul Cotroceni
UPDATE 16:01 Preşedintele a retrimis Cod Fiscal la Parlament. Aleşii nu au de gând să îşi întrerupă vacanţa
UPDATE 15:20 Liderii ALDE, despre Codul Fiscal: Va trece de Parlament FĂRĂ MODIFICĂRI de substanţă
UPDATE 14:44 De ce spune Rovana Plumb că este regretabil că ACEST Cod Fiscal nu a fost promulgat
UPDATE 14:40 Kelemen Hunor, despre respingerea Codului Fiscal: N-aș dramatiza. O rediscutare în Parlament va aduce îmbunătățiri
UPDATE 14:35 Ionuț Dumitru: Relaxarea fiscală este bună. Trebuie să vedem dacă o putem face în condițiile bugetare actuale
UPDATE 14:05 Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor: Trebuie văzut cine a acceptat un deficit astfel de mic. Însă, România va ţine cont de deficitul stablit prin Tratatul de la Mastrich. Trimiterea la reexaminare întârzie intrarea în aplicare a Codului Fiscal. Economia, mediul de afaceri sunt într-o situaţie neclară, neştiind ce plan de afaceri să adopte pt anul 2017. S-a creat o breşă în relaţiile României cu Uniunea Europeană. Deficitul de 3% este ţinta pe care orice stat membru trebuie să o îndeplinească, va fi îndeplinită. Nu vor fi afectate investiţiile. Încasările ANAF-ului, 4 miliarde de lei, deşi la finalul anului suma încasată va fi de 8 miliarde de lei. Planul va fi realizat. Creşterea economică pt anul 2016 este de peste 4%. O coletare mai bună este în aplicare. Îi asigur că acest lucru se va întâmpla în acest an, poate mai devreme de data propusă prin Codul Fiscal, 1 ianuarie 2016. Fie prin asumarea Guvernului, fie prin sesiune extraordinară. Luam în calcul şi o eventuală Ordonanţă de Urgenţă pentru scăderea TVA la 19%. România rămâne în acordul cu Comisia Europeană, cu FMI şi Banca Mondială. Nu există niciun argument logic de natură economică decât cel politic în respingerea Codului Fiscal. Preşedintele nu a vrut nicio discuţie cu Guvernul pe această temă. România va contribui la ajutarea Greciei. Este normal ca guvernatorul să aibă o poziţie moderată, ăsta e rolul Băncii Centrale.
UPDATE 13:22 Ponta îl acuză pe Iohannis că respingerea Codului Fiscal este LUATĂ ÎN AFARA ŢĂRII
UPDATE 13:10 Costin Ştefan Marinescu, consilier prezidenţial: FMI şi Comisia Europeană susţin că noul Cod Fiscal încalcă MTO-ul, deci deficitul bugetar. De la Guvern este confirmat faptul că sunt necesare măsuri pentru combaterea deficitului. Încă nu le ştim. Deci, nu vom ştii cum arată bugetul pe anul viitor. Implementarea Codului Fiscal deficit brut pt 2017 este de 2,67% din PIB. Implementarea Codului Fiscal la anul va duce la un dedeficit brut este de 2,5% din PIB. România ar fi trebuit să aibă un deficit de doar 1,5%. Riscăm să intrat în procedura de deficit bugetar. Semnalăm revenirea la un model fiscal axat pe stimularea consumului în dauna investiţiilor. România are nevoie de relaxare fiscală, însă asta nu trebuie să ducă la schimbarea direcţiei de consolidare a echilibrelor macroeconomice şi creşterea economică. România are nevoie de relaxare fiscală, însă asta nu trebuie să ducă la schimbarea direcţiei de consolidare a echilibrelor macroeconomice şi creşterea economică. Reducerea TVA în acelaşi timp cu reducerea altor taxe pot duce la dezechilibre majore. Taxa pe stâlp şi acciza pe combustibili – introducerea celor doua taxe nu a fost necesară. Anul 2014, a consemnat atingerea ţintei MTO, dar neintenţionat. Introducerea altor taxe nenecesare în trecut îngreunează reducerea altor taxe, reducere care este necesară. De aceea, lucrurile trebuie aboradate cu prodenţă.
UPDATE 13:02 Ce spune ministrul de Finanţe despre amânarea Codului fiscal
UPDATE 12:46 Victor Ponta, premierul inculpat penal al României, a avut o reacţie extrem de dură la decizia preşedintelui Iohannis de respingere a proiectului noului Cod Fiscal. Ponta a scris pe contul său de Facebook că „este o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului și a țării cu orice cost” şi l-a comparat pe preşedintele Iohannis cu fostul şef de stat, Traian Băsescu. De asemenea, Ponta spune că „este o decizie luată în afară României și împotrivă intereselor României pe care Dl Iohannis trebuie să o aplice cu orice risc„.
CITEŞTE ŞI Reacţie EXTREM DE DURĂ a premierului Ponta după RESPINGEREA Codului Fiscal
***
Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele susţine că „în materie fiscală, legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ. În acest sens, în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate. Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu si-o mai poate permite dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni„, se mai scrie în comunicatul Palatului Cotroceni.
De asemenea, şeful statului consideră că „bunăstarea economică unanim dorită de toate forțele politice din România în beneficiul cetățenilor și al agenților economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanță cu obiectivele de creștere economică sustenabilă. Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare„.
Klaus Iohannis mai spuns că şi el este acord cu „relaxarea și simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe și impozite în condițiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală și predictibilitate.” Tocmai de aceea, preşedintele consideră „că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă și temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori și numai cu respectarea obligațiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară„.
Preşedintele se teme că „punerea în aplicare a noului Cod fiscal ar genera implicaţii majore la nivelul construcției bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menținere a consolidării fiscale. Conform evaluărilor Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, punerea în aplicare a noului Cod fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB și deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergență și Strategiei Fiscal-bugetare. O asemenea dinamică denotă instabilitate în abordarea fiscal-bugetară: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari, etc„, se mai afirmă în comunicatul Palatului Cotroceni.
„Din perspectiva sustenabilității cadrului fiscal-bugetar, în legătură cu intrarea în vigoare a Codului fiscal în forma transmisă la promulgare semnalăm o serie de riscuri interne şi externe. Astfel, în plan intern, riscurile și vulnerabilitățile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creștere economică nesustenabilă și dezechilibre masive în recesiune. În al doilea rând, un alt risc este reprezentat de absența unei corelări necesare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. O consecință a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi şi neglijarea unor priorități bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creștere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017„, mai susţine preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului mai susţine că există şi alte riscuri și vulnerabilități la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european și internațional actual. „Situația economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar piețele financiare globale pot resimți șocuri și căderi dintre cele mai puternice. În acest context, riscul de finanțare ar putea crește semnificativ. Totodată, semnalăm că promovarea unui model economic axat pe creșterea consumului în dauna investițiilor ar putea supralicita aportul consumului la creșterea economică și, în plus, ar putea afecta și competitivitatea și balanța externă a României. Nu în ultimul rând, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de către Guvern privind aderarea la Zona Euro. În eventualitatea și în funcție de amploarea materializării acestor riscuri, situația macroeconomică a României ar putea suferi o deteriorare apreciabilă şi, posibil, de lungă durată, fapt ce ar atrage necesitatea unor ajustări costisitoare în plan fiscal-bugetar„, este de părere şeful statului.
Citește și: Cătălin Predoiu: Reexaminarea Codului Fiscal, urmare a proastei guvernări
Iohannis susţine că „România şi-a asumat o serie de obligații în vederea respectării unor indicatori fiscali-bugetari prevăzuți expres în legislația primară și secundară a Uniunii Europene, precum și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ratificat prin Legea nr. 83/2012. În conformitate cu prevederile acestui tratat care, potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Constituție, face parte din dreptul intern, România și-a asumat angajamentul de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2015. Potrivit indicatorului de datorie publică, în cazul României MTO semnifică o țintă de deficit structural de maxim 1% din PIB.”
De asemenea, preşedintele consideră „prin consecințele pe care le poate antrena intrarea în vigoare, noul Cod fiscal vine în contradicție cu principiile instituite de Legea responsabilității fiscal-bugetare, fiind ignorat chiar scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv acela de a derula politici fiscal-bugetare responsabile, prudente, în contextul economic actual, care să permită cadrului fiscal-bugetar acomodarea rapidă la o serie de şocuri şi incertitudini de pe pieţele financiare și din economia globală„.
