Biserica Ortodoxă a Ciprului vrea să recupereze zecile de milioane de dolari pierdute în timpul restructurării sectorului bancar. Banii ar fi fost pierduti de Biserică din cauza măsurilor impuse de statele din zona euro și FMI pentru acordarea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro pentru Cipru în cursul anului trecut, scrie cotidianul american Wall Street Journal, preluat de Mediafax.
"Ne-au jefuit. A fost pur şi simplu furt", a subliniat Arhiepiscopul Ciprului, Chrysostomos al II-lea.
Potrivit acestuia, Biserica Ortodoxă din Cipru a pierdut zeci de milioane de euro din cauză că Cipru a acceptat condițiile de austeritate impuse. În plus, pe lângă pierderile financiare, arhiepiscopul Ciprului a precizat că Biserica a intrat ăntr-un declin de influență, acest aspect fiind influențat de venirea la președinție a comunistului Dimitris Christofias cu care arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea se critica în mod constant, precizează Mediafax.
Pe de altă parte, Chrysostomos al II-lea este poreclit de către ciprioți ”directorul general al Companiei Biserica Ciprului”. Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult în prezent cu căt arhiepiscopul are acum întâlniri frecvente cu noul președinte, este mult mai atent cu presa și încearcă chiar și să atragă noi investitori în Cipru. Mai mult, dacă nu mai demult de anul trecut Chrysostomos al II-lea cerea ieșirea Ciprului din zona euro, acum și-a schimbat radical părerea.
"Este considerată cea mai afaceristă faţă bisericească din Cipru", a declarat James Ker-Lindsay, profesor la London School of Economics specializat în Cipru şi regiunea învecinată. Potrivit unei glume la modă în Cipru, titlul arhiepiscopului ar trebui să fie de "director general al companiei Biserica Ciprului", a adăugat el, mai scrie sursa citată.
Nimeni nu cunoaște exact care este averea Bisericii Ortodoxe din Cipru. Totuși, Chrysostomos al II-lea a precizar că aceasta ar fi de circa miliarde de euro. Adică un sfert din produsul intern brut al Ciprului.
Averea Bisericii din Cipru nu este cunoscută cu exactitate, însă Chrysostomos a evaluat activele controlate de Biserică la circa 4 miliarde de euro, un sfert din PIB anual al ţării.
Sfânta Arhiepiscopie a Ciprului are participaţii semnificative la mai multe companii mari listate la bursă, printre care Vassiliko Cement Works, singura industrie grea de pe insulă, Hellenic Bank şi producătorul de bere şi băuturi răcoritoare KEO.
De asemenea, este cel mai mare proprietar de pământ de pe insulă, însă valoarea acestui activ a scăzut puternic.
Investiţiile Bisericii în bănci au fost însă cele mai afectate de criza prin care trece ţara.
Pentru a primi banii de la zona euro şi FMI, Cipru a închis a doua mare bancă a ţării, Laiki Bank, şi a restructurat puternic cea mai mare instituţie de credit, Bank of Cyprus, convertind forţat mare parte din depozitele clienţilor în acţiuni.
"Cu ce drept s-au atins de banii deponenţilor? Şi investitorii şi-au pierdut capitalul. M-am opus cu toată puterea sufletului meu", a declarat arhiepiscopul.
Biserica a pierdut cel puţin 80 de milioane de euro când participaţia pe care o deţinea la Bank of Cyprus a ajuns în urma restructurării la aproximativ 2% din valoarea iniţială.
Arhiepiscopul nu ar fi apelat niciodată la ajutorul financiar al zonei euro, ci ar fi preferat o altă ţară ortodoxă: Rusia.
În 2011, când Cipru s-a aflat prima dată aproape de colaps financiar, Chrysostomos l-a sunat pe "fratele" Kirill, patriarhul Bisericii Ortodoxe a Rusiei, pentru a ajuta guvernul să obţină un împrumut de 2,5 miliarde de euro de la Kremlin.
Doi ani mai târziu, aceeaşi filieră a ajutat Cipru să obţină termeni mai buni la plata împrumutului, notează Wall Street Journal.
Arhiepiscopul şi-a schimbat, de asemena, şi poziţia privind reunificarea Ciprului, pe care acum o susţine, dar cu anumite condiţii, printre care retragerea populaţiei turce care a imigrat în nordul insulei după divizarea ţării.
