În lipsa unui registru național de cancer, Alianța Pacienților Cronici din România estimează că în țara noastră trăiesc astăzi aproximativ 520.000 bolnavi de cancer, dintre care doar 98.000 primesc tratament în mod activ.
„Pacienții români diagnosticați cu diferite forme de cancer sunt nevoiți să lupte nu doar cu afecțiunea, ci și cu sistemul de sănătate care nu le garantează, așa cum este menționat în Constituție, dreptul la sănătate și dreptul la tratament. Dintre terapiile noi care așteaptă să între pe lista medicamentelor compensate, cele mai multe, peste 20% sunt destinate oncologiei. Pacienții au solicitat în nenumărate rânduri autorităților actualizarea listei de medicamente compensate, dar și acum, după o perioadă de așteptare de mai bine de 6 ani, situația este incertă. Problemele pacienților oncologici se extind și la nivelul accesului la radioterapie, care în prezent atinge doar 12% din nevoile reale ale pacienților. Ca cetățeni europeni ne dorim să avem aceleași șanse la viață și la tratamente ca și ceilalți pacienți din țările Uniunii Europene”, a declarat Cezar Irimia, președinte Alianța Pacienților Cronici din România (APCR).
„În România mortalitatea cauzată de cancer este în creștere, în timp ce la nivel european, datorită măsurilor aplicate, aceasta este în scădere. Tocmai de aceea este esențială elaborarea Planului Național de Cancer care să cuprindă măsurile preconizate și asumate de către Guvern în domeniul prevenirii și controlului cancerului, inclusiv bugetul alocat punerii în practică a acestor masuri”, a declarat dr. Adriana Melnic, director Societatea Română de Cancer.
Cele mai grave probleme cu care se confruntă pacienții cu cancer din România:
1. Lipsa accesului la tratamente noi
Lista de medicamente gratuite și compensate nu a mai fost actualizată în România din data de 15 iulie 2008. În prezent, se află în așteptare peste 130 de terapii noi, dintre care cele mai multe sunt destinate afecțiunilor oncologice. Aceste molecule au primit aprobarea Comisiilor de Specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, toate procedurile au fost îndeplinite conform legislației în vigoare și totuși lista nu este actualizată. Situația din România este absolut unică în Uniunea Europeană. În țări ca Franța sau Germania lista medicamentelor gratuite și compensate este actualizată imediat ce un nou tratament este aprobat de către Agenția Europeană a Medicamentului. În Polonia lista medicamentelor compensate a fost actualizată cu 84 de medicamente noi în data de 19 februarie 2014, iar medicamentele au intrat în vigoare la data de 1 martie. Bulgaria, de asemenea, și-a actualizat regulat lista de medicamente compensate, în condițiile în care, în țara vecină nu există taxa de clawback.
2. Listele de așteptare pentru primirea tratamentului
Majoritatea pacienților cu cancer din România trebuie să aștepte timp îndelungat până când primesc tratament. Casă Națională de Asigurări de Sănătate a încercat în toamna anului trecut să elimine listele de așteptare în oncologie, dar cu excepția tratamentelor pentru unele afecțiuni maligne hematologice, la acest moment, listele de așteptare s-au refăcut, pacienții cu cancer așteptând să intre pe tratament în medie între câteva săptămâni și câteva luni, în funcție de boala oncologică de care suferă. La mulți dintre acești pacienți, boală progresează în această perioadă de așteptare, astfel încât pacientul respectiv este scos din listă.
3. Lipsa aparaturii corespunzătoare și a specialiștilor radioterapeuți
În prezent, pe lângă sincopele legate de disponibilitatea medicamentelor, se înregistrează o lipsă acută a echipamentelor de radioterapie, iar nici cele existente nu sunt întru totul și permanent funcționale. Necesarul tratamentelor cu radioterapie este atins doar în proporție de 12%, pacienții fiind nevoiți să fie programați pe o listă de așteptare și de cele mai multe ori, pentru mulți dintre ei este prea târziu.
Cerere internațională pentru sprijin
Alianța Pacienților Cronici din România a adresat Parlamentului Europei și Consiliului Europei, încă din luna februarie, o declarație comună prin care solicită sprijin în rezolvarea unor probleme stringente ale pacienților din România.
Pacienții cu boli cronice din România solicită: actualizarea imediată a listei de medicamente compensate și gratuite astfel încât pacienții cu boli cronice să poată beneficia de tratamentele de care au nevoie; în acest context, s-a pus în discuție că în perioada imediat următoare, pacienții să inititeze procedura de infrigement împotrivă României pentru nerespectarea Directivei 89/105/EEC; Pacienții cer crearea unui sistem de sănătate centrat pe pacient, eliminarea discriminării și asigurarea egalității de șanse între pacienții comunitari; programe și registre naționale pentru bolile cronice, acolo unde nu există, crearea unui cadrul legal pentru implementarea medicinii personalizate și a soluțiilor e-health.
Asociațiile de pacienți reamintesc de obligația statului, conform Directivei UE, de finanțare a sistemului de sănătate cu minimum 6% din P.I.B., și cer realizarea imediată a pactului național pentru sănătate la care să adere toate partidele politice parlamentare și societatea civilă, care să elaboreze strategia națională pentru sănătate pe o perioadă de minimum 10 ani și care să asigure continuitatea managementului sistemului, indiferent de schimbările politice.
În aprilie, Alianța Pacienților Cronici din România în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare și cu sprijinul europarlamentarului Ciprian Tănăsescu a organizat o dezbatere în cadrul Parlamentului European dedicată problematicii oncologiei și situației pacienților de cancer care în fiecare zi luptă cu boala în lipsa tratamentului adecvat.
Statistici
Cel mai recent raport al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012 – arată că în România apar anual 78.800 noi cazuri de cancer, în creștere cu aproape 4.000 de cazuri de la ultimul raport, din 2008. Prevalența pe ultimii 5 ani (numărul total de pacienți) este de 178.400 de cazuri. Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în țara noastră, urmat de cancerul colorectal, de sân, de prostată și de col uterin.
