Ucrainenii au votat duminică, 25 mai, pentru alegeri prezidențiale, considerate cruciale pentru istoria țării, pe fondul crizei ucrainene care a aruncat relațiile Rusia-Occident într-o atmosferă de război rece.
Citește și: Alegeri Ucraina: Poroșenko, 55,9% dintre voturi
Participarea a fost mare în capitala Kiev şi în vestul țării, dar majoritatea birourilor de vot au rămas închise în est, unde separatiştii au promis că vor boicota scrutinul. Principalul favorit este miliardarul pro-occidental Poroşenko, iar preşedintele rus a promis că Rusia va respecta rezultatul alegerilor.
În vestul Ucrainei se consideră că votul este o etapă crucială în salvarea țării de la dezintegrare, mai ales după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în martie, ca represalii după înlăturarea preşedintelui pro-Kremlin Viktor Ianukovici de la putere. Până în ajunul scrutinului, autoritățile interimare de la Kiev s-au mobilizat pentru a convinge ucrainenii de importanța alegerii unui preşedinte legitim, premierul Arseni Iațeniuk chemând electorii să meargă la urne pentru „apărarea Ucrainei“. Primele rezultate erau aşteptate după ora 21.00 aceeași ca la București. Alegerile de duminică ar
putea reprezenta începutul sfârşitului crizei care a înghețat relațiile Occidentului cu Rusia în ultimele trei luni. Dar, dacă violențele de inspirație rusă izbucnesc, aceasta ar putea însemna la fel de bine începutul unei crize internaționale în forme mult mai grave şi generalizate. SUA şi aliații europeni au precizat că trebuie luate toate măsurile posibile pentru asigurarea unui scrutin liber şi echitabil.
Săptămâna trecută, la București, președintele Joe Biden declarase că, dacă Rusia va împiedica desfășurarea alegerilor, va urma un nou val de sancțiuni.
Ahmetov, ținta pro-ruşilor
Situația părea că se precipită ieri după-amiază, când la Donețk sute de pro-ruşi înarmați au luat cu asalt casa fortificată a celui mai bogat om din țară, Rinat Ahmetov. Furioşi, rebelii l-au acuzat pe Ahmetov – în ale cărui uzine şi mine activează peste 300.000 de angajați – că este duşmanul ruşilor, după ce în ajun s-a adresat ucrainenilor din est cerându-le să îşi învingă teama şi să meargă la vot. Mulți din pro-ruşii înarmați purtau măști şi au fost agresivi şi cu ziariştii care se adunaseră la baza zidului ce înconjoară reşedința miliardarului, protejată de gărzi de securitate înarmate. Un reprezentant al System Capital, întreprinderea lui Ahmetov, a declarat că „Ahmetov se află astăzi la Kiev. Avea intenția să revină la Donețk pentru a vota, dar ceea ce se petrece aici şi pe străzi a făcut revenirea imposibilă“. Ahmetov, patronul clubului de fotbal Şahtior Donețk, a repetat că Ucraina trebuie să rămână unită, să privească spre Occident.
Decizie surprinzătoare a lui Putin
Vineri, preşedintele rus, Vladimir Putin, căruia modul în care a gestionat criza din Ucraina, — țară pe care o vrea federalizată sub controlul său, i-a atras sancțiuni din partea Occidentului, a anunțat că va respecta „alegerea poporului ucrainean“ şi va conlucra cu şeful statului nou-ales. O concesie majoră, dar mesajul împăciuitor al lui Putin este contrazis de pro-ruşii şi de oamenii Moscovei, camuflați sub uniforme anonime, care amenință ucrainenii ce îndrăznesc să meargă la vot. Dincolo de încercările pro-rușilor de a împiedica votul în regiunea de est, Rusia însăși a recurs la gesturi provocatoare ieri, când prim-ministrul Dmitri Medvedev a sosit într-o vizită neanunțată în Peninsula Crimeea. Rusia, amenințată de
noi sancțiuni occidentale dacă perturbă votul, anunța în ajun că a
început retragerea trupelor – circa 40.000 de militari şi zeci de batalioane de tancuri – de la frontiera cu Ucraina.
Poroşenko, favorit
Miliardarul pro-occidental Petro Poroşenko este marele favorit al scrutinului, cu peste 44% din intențiile de vot, după o campanie fără strălucire. Numit şi „regele ciocolatei“, el s-a angajat să gestioneze Ucraina asemenea prosperei sale întreprinderi de fabricare a ciocolatei Roshen, dar nu este sigur că va fi ales din primul tur. Principalii săi rivali – Iulia Timoşenko, emblema revoluției portocalii, pro-occidentale din 2004, care cere un referendum privind aderarea la NATO, şi pro-rusul Serghei Tighipco, care promite o normalizare a relațiilor economice cu Rusia – visează la un al doilea tur de scrutin, unde cărțile vor fi reaşezate. Un eventual de doilea tur de scrutin este programat pentru 15 iunie.
Donețkul, închis
Finalul campaniei a fost marcat de recrudescența luptelor pe „frontul de est“, în regiunea Donețk, unde 26 de persoane, majoritatea soldați ucraineni, au fost ucise în confruntările dintre separatişti şi forțele loiale Kievului. În Donețk, doar 426 din 2.430 de birouri de vot erau deschise şi nici unul în principalele oraşe.
Chiar înaintea scrutinului, funcționarii electorali au anunțat numeroase cazuri de intimidare şi atacuri împotriva centrelor de vot, rebelii pro-ruşi amenințând că vor perturba votul „cu forța, dacă este necesar“. La etajul doi al unui imobil din Donețk, separatişti înarmați păzeau o sală plină cu urne nemontate, ei declarând că alegerile prezidențiale nu pot avea loc în interiorul „Republicii Populare Donețk“. Străzile din oraş erau pustii, numeroase magazine şi restaurante fiind închise.
În regiunile separatiste Donețk şi Lugansk, care şi-au proclamat independența după un referendum controversat, scrutinul are şanse minime să se deruleze: electorii se tem să voteze, comisiile electorale sunt sub controlul separatiştilor, iar urnele şi buletinele de vot nu au ajuns la toate birourile de votare. Grupuri de oameni înarmați, cu fețele ascunse sub cagule, au ridicat cu forța urnele care erau instalate în centrele de votare.
Autoritățile ucrainene au mobilizat peste 82.000 de polițişti şi 17.500 de voluntari pentru garantarea securității votului în regiunile din est, scrutinul fiind supervizat de 1.200 de observatori internaționali.
Jocul oligarhilor
În ultimele zile, analiştii estimau că învingătorul în alegerile din Ucraina este deja clar – şefii întreprinderilor puternice, care doresc deschiderea țării spre Occident, dar nu neapărat ruperea relațiilor cu Rusia lui Putin cu care au afaceri profitabile. Sunt puţine semne că ceva rapid ar modifica echilibrul puterii în Ucraina, oligarhii dorind un mediu propice afacerilor lor fără a risca mai mult decât este necesar. Aceasta ar putea fi și una dintre explicațiile pentru care Putin a declarat că va respecta rezultatul alegerilor.
